Studenții imită bloggerii 18


La cursul de Scriitură pentru medii digitale de la masterat, am vrut să văd dacă studenții sesizează că mulți bloggeri români au un stil anume al scriiturii. Această caracteristică este poate cea mai importantă a succesului unui blogger.

Le-am cerut să citească multe texte ale acelui blogger, apoi să încerce să-i imite stilul, după ce au identificat acele lucruri care fac ca un blogger să fie diferit de altul.

Iată exemple din ce a ieșit:

Zvetlana crede că sună în stilul lui Cabral textul ei despre cîinii vagabonzi:

Şi dacă toţi cei care îi urăm pentru câteva secunde sau pentru totdeauna pentru astfel de reacţii am fi făcut ceva ne-am fi implicat în campaniile pentru colectarea acestor câini comunitari situaţia ar fi stat altfel. Nu e de ajuns să condamnăm aparenţii vinovaţi la moarte. Hai să ne implicăm! Ar fi mai simplu să găsim soluţii să ajutăm astfel de suflete nevinovate să nu devină atacatori.

Teodora a considerat că scrie în stilul Pitici Gratis:

Sunteţi toţi sclavii unor aşa-zişi ecologişti cufuriţi şi frustraţi că nu-s în stare să facă nimic concret şi care, drept urmare, au ales să spună că salvează natura din ghearele vulgare ale industriaşilor, că doar trendul ăsta te propulsează la un nivel înalt pe scara socială, fără ca tu să faci cu adevărat ceva util şi decent pentru societate.

Predicaţi pentru o comuniune idilică şi senină cu natura, însă voi toţi funcţionaţi cu creierul şi cu trupul conectate la laptop-uri şi la smarphone-uri, pentru care, pentru ca voi să ajungeţi să le folosiţi, s-au consumat mai multe resurse şi s-a produs mai multă poluare decât 10 Roşii Montane la un loc. Sau aţi fost prea ocupaţi cu răcnitul la concertele „de protest” şi cu strânsul semnăturilor ca să realizaţi acest lucru?

Carmen s-a inspirat de la Vis urît și a scris un text despre relația dintre om și robot:

Acum o să am și un prieten robot. O să ajung să beau o bere cu un robot. Există un înlocuitor pentru orice și oricine. Mai lipsește să îmi iau și o nevastă robot și nu oricare, una mai frumoasă decât orice pământeancă. Ah te pui că mai vreau și eu o odraslă să îmi poarte de grijă la bătrâneți. Până atunci o să fie și un uter artificial, nu mă îndoiesc.

Roboții fac totul, noi stăm. Dar lasă că avem timp de pasiuni, de călătorii, de toate de care ne-am plâns că nu avem timp să le facem. O să mai am vreo motivație să fac ceva, să devin cineva, să arăt lumii cât sunt de tare? Nu! O să fiu ocupat să vegetez, adio stimulare neuronală pentru că altcineva o să gandesca în locul meu. O să fiu hrănit cu lingurița la gură.

Sandy a redactat un post cu gîndul la Groparu:

Tare mă întreb dacă au facut Black Friday, White Weekend și Pink Monday va urma și Green Tuesday, Purple Wednesday și Yellow Friday. Apăi maică, reduceri să fie!

La cât au căzut site-urile în zilele de reduceri poate or pune mână de la mână să mai pună un strat de tencuială la servere, că la prima adiere de reducere, se duc rostogol.

Cristi și-a făcut tema în stilul lui Tudor Chirilă:

Un prieten mi-a cerut să scriu ceva de actualitate … Iată actualitatea mea, sinceră și devastatoare. Mai are rost să vorbim despre politică și fotbal? Oricum românii sunt experți în așa ceva. Noi suntem băieții care știu cum stă treaba. Îți spunem noi cum merg lucrurile. Nu avem incertitudini, avem doar convingeri. Noi nu căutăm, căci știm deja. Noi nu ne zbatem, ci ne resemnăm.
Aș vrea să adresez o întrebare lunii. Nu îți e rușine, milenară doamnă, să strălucești nopțile asupra noastră?

Corina s-a oprit la Smoking Cool Cat pentru a se inspira:

Studenții protestează, dezbat, scriu manifeste și liste de revendicări, vor să fie auziți și să aibă un sistem de învățământ de calitate, dar cine să-i audă? Până în momentul de față, un singur politician, Petre Roman, chiar a fost în Amfiteatru și s-a arătat interesat de mișcare, dar studenții vor – pe bună dreptate – pești mai mari.

Gabriela crede că textul ei aduce a stilul lui Andi Moisescu:

Astăzi, când nu mai sunt tentată să mă duc la Mc, nu mă mai duc nici la biserică. Coincidenţă sau nu, acesta este realitatea: nu mai cred în instituţia lor. Din fericire, pentru fiecare necredincios, aşa ca mine, există sute de cuvioşi care încă se îmbulzesc să atingă o icoană, să pupe nişte moaşte sau să prindă oferta unică de a intra şi a se închina în altar.

Raluca a scris ca Dobrovolski, sau cel puțin asta crede ea:

Acum câteva zile am ieşit la o bere cu dragii mei prieteni. Ne-am stâns într-un loc pitoresc din Buzău – Cafeaneaua Artiştilor. Adunarea a avut loc la ora 19 chiar în bar.

Cum necum, eu am reuşit să întârzâi o oră. Bun… Am intrat în local, mi-am identificat amicii parcaţi la o masă şi m-am dus la ei. Şi… surpriză! Întâlnirea pentru bere se transformase în întâlnire pentru băut apă … plată!

Diana s-a oprit la Vlad Petreanu:

Era inevitabilă o criză de identitate în rândul studenţilor mai ales că logica ce i-a împins spre un anumit domeniu, să zicem, comunicare, nu s-a verificat la momentul căutării unui job. Înţeleg frustrarea studenţilor şi mă bucur să văd că există mobilizare în rândul lor pentru idei la care unii poate doar cu gândul mai gândim. Studenţii sunt încă acolo şi există evident şi un grup pe facebook cu aproximativ 1000 de membrii. S-a formulat şi un manifest prin care studenţii vor să regândească universitatea ca un spaţiu deschis, autonom de dezbatere.

Alex crede că textul lui sună precum cele ale lui Arhi:

Lasă, că aşa se fraiereşte rromânul. Îl iei frumos, îl pui la masă, îi arăţi meniul şi-l minţi cu neruşinare. Dragii moşului, repetaţi după mine: „Puiul de găină e cocoş de munte!”.

Ah, uitasem să vă zic: cocoşii de munte nu cresc în captivitate, iar vânatul lor a fost interzis începând din acest an. Deci de unde mai facem rost de cocoşi de munte la caserolă?!

Lucian s-a inspirat de la Manafu:

Am stat și am meditat un pic. Mi-am dat seama ca și noi avem bancuri cu tenta discriminatorie. Gandiți-vă numai la numarul de glume care îi au ca subiect pe moldoveni, nu sunt ele asemănătoare cu cele ale francezilor despre noi ?

Conceptia francezilor despre noi nu se va schimba peste noapte, dar putem lua atitudine. Consider de bun augur declarația dată de Teodor Baconschi, însă probelma românilor cerșetori pornește din propria ograda. Omul este creat sa supraviețuiască și sunt mulți români care pleacă din țară pentru ca aici nu li se acordă nicio șansă.

Ceilalți studenți nu au dorit să imite nici un blogger, iar o mare parte dintre ei nu au trimis tema, pur și simplu.

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

18 comentarii la “Studenții imită bloggerii