NEMIRA Mihai Găinușă – Jurnal din viitor 7


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

ACTUALIZARE

Ludmila, să vorbim cum ne întîlnim să-ți dau cartea.

Întotdeauna l-am admirat pe Mihai Găinușă. I-am fost admirator ascuns încă de pe vremea cînd făcea „Tocănița de gazete” la RFI, cînd eu stăteam în cămin, în Leul mic, la 10 metri de clădirea unde avea sediul acest post de radio. Îmi plăcea că vorbea corect românește, făcea poante decente, amuzante, intelectuale.

La fel de mult îmi plăcea la început Cronica cîrcotașilor. Se vedea clar că el era cel care concepea textele. Însă grobianismul lui Huidu și nevoia de audiență cu educație medie au influențat mult calitatea emisiunii și l-au transformat pe Găinușă, în ochii mei, într-un profesionist nevoit să facă destule compromisuri la standarde.

Am fost curios să văd cum scrie Mihai Găinușă cînd nu scrie pentru o emisiune de televiziune. Nu-i rău. Se observă însă un anumit stil… de vacanță. Îmi închipui că a scris colecția de povestiri Jurnal din viitor în vacanțe, alături de familie, între o plimbare cu mașina și o plajă, între un plimbat copilul cu poneiul și o masă la un restaurant recomandat de cele mai respectate ghiduri turistice.

Atmosfera asta transpare, de altfel, din povestirea Doamnele din Ribeauville, un text scris (sau, mai curînd, rescris) din patru perspective diferite. Tot despre călătorii este vorba și în Ultimul zbor, o povestire în care autorul coase o legătură strînsă între zborul cu avionul și cititul unei cărți în pasărea metalică. Tot atmosfera este cea care domină și Hainele și o pereche de șlapi, un text despre o dispariție misterioasă, într-un decor grecesc.

Găinușă are o anumită înclinație către mister, necunoscut, dar și un dram de introspecție și o narațiune parcă desprinsă din celebrele filme western spaghetti. Un amestec dominat de o anumită rigurozitate în alegerea cuvintelor și în crearea unor fraze care să dea detalii, să explice, să pună întrebări și să te facă să citești următoarea frază și următoarea frază…

Mi-au plăcut cel mai mult portretele realizate de autor și descrierile pitorești ale locurilor. Cele opt povestiri din volum vă vor ajuta să descoperiți o scriitură intimă, un stil care vă va aminti de poveștile spuse de cel mai simpatic tip din grup, în jurul unui foc de tabără, undeva la munte, într-o seară cînd nu e nimic interesant la televizor.

Este o carte marcată de unele tristeți ale personajelor, dar care te va înveseli prin textele bine ticluite.

Mihai Găinușă – Jurnal din viitor

 

Anul apariției la Nemira: 2011

Colecția: Diverse

ISBN: 978-606-579-300-2

Nr. de pagini: 176

Preț: 17,94 lei

Cumpără cartea de pe site-ul Nemira

[box type=”info” style=”rounded” border=”full”]

Cîștigă această carte! Spune printr-un comentariu cu ce asociezi titlul „Jurnal din viitor”. Poate fi o senzație, o amintire, o scurtă poveste ș.a.m.d. Termen: 9 septembrie, ora 21. Predarea cărții se face personal în București, deci cîștigătorul trebuie să locuiască aici sau să aibă posibilitatea să-i fie transmisă cartea prin cineva de aici.

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 comentarii la “NEMIRA Mihai Găinușă – Jurnal din viitor

  • Oana

    „Jurnal din viitor”, ca şi titlu, mă face instantaneu să mă gândesc la seria filmelor „Înapoi în viitor” cu Michael J. Fox, unde un adolescent al anilor ’80 ajunge înapoi în timp, în perioada în care părinţii lui erau tineri şi de-abia se cunoşteau. Mi-a plăcut tare mult filmul când eram mică şi l-am văzut mai mult de o singură dată.

    Un jurnal e clar că îl scrii pe măsură ce se întâmplă lucrurile, aşa că firesc este un jurnal din trecut. Sincer, mă gândesc că o să găsesc ceva supranatural prin paginile scrise de Găinuşă. Ori el consideră că am ajuns la nivelul maxim de evoluţie, după care nu mai avem cum înainta, ci doar să regresăm, mergând astfel cumva spre trecut (deci jurnalul devine astfel din viitor)? Nu ştiu, rămâne să mă lămuresc cât de curând dacă primesc eu cartea (sau cândva, dacă nu, că sunt curioasă ce-i poate pielea din punct de vedere al scriiturii literare).

  • Ludmila

    Anul 2047. O eleva de liceu primeste de la google books premiul I pentru literatura, deoarece a citit peste 650.000 de pagini, a dat like la peste 50.000 de articole si carti si peste 1.000.000 de internauti au citit cartile si paginile share-uite de catre ea. Iubeste kindle-ul sau la nebunie si, desi a auzit ca exista si carti de hartie, considera ca astea sunt doar pentru mosi si babe, obiecte demodate, antice si de demult… Cand a vazut premiul de la Google books – O vizita la Muzeul National de carte si literatura – a fost cam dezamagita, dar… nemaivazand niciodata cum arata cartile de hartie, se hotaraste totusi sa mearga.

    Aici ramane uimita de faptul ca nu exista nimic digital in acest muzeu, ba chiar toti vizitatorii sunt obligati sa isi lase dispozitivele electronice la receptie. In incapere miroase ciudat, un miros necunoscut pentru ea… Pe pereti, nu se afla nici un monitor, ci numai carti peste tot, de sus pana jos. Zeci de batranei asezati in fotolii, cu cate o carte in mana, stau si citesc.

    I se spune ca isi poate alege orice carte si o poate citi chiar acolo, daca doreste… Cautand printre rafturi, vede o carte al carei autor are un nume simpatic, de pasare domestica. I se pare amuzant numele Gainusa si se uita pe titlul cartii: „Jurnal din viitor”. Pentru o secunda, are sentimentul ca aceasta carte a fost scrisa exact pentru ea. O ia din raft, se aseaza in fotoliu si incepe sa citeasca…

    Cartea o fascineaza… Este profunda, dar in acelasi timp vesela si plina de aventuri. Din cand in cand apasa cu degetul pe pagina, sperand ca ii va aparea butonul „Like”, vrea sa impartaseasca cu ceilalti bucuria lecturii, dar nu reuseste. Dupa 4 ore jumate, paznicul ii spune ca este ultima persoana din muzeu si trebuie sa plece. Fericita, iese din muzeu, scoate kindle-ul si le scrie tuturor prietenilor sai despre experienta de la muzeu.

    Anul 2048. O tanara din clasa a XII-a la liceu primeste de la Muzeul National de carte si literatura premiul I pentru ca, timp de un an, a citit peste 200 de carti in sala de lectura a muzeului, la recomandarea ei si-au facut abonament la sala de lectura a muzeului peste 2000 de persoane, iar cartea Jurnal din Viitor a devenit cea mai populara carte promovata pe internet si a fost re-editata, prima data, dupa aproape 50 de ani de la aparitie.

  • Gavrila Raluca

    „Jurnal din viitor” mă duce cu gândul la un univers demineralizat, la oameni dezbrăcaţi de sentimente şi ,totuşi, răzbind să-şi care existenţele în teatrul permanent al esenţelor de rutină,o poveste despre timp,în timp.

  • Ana Maria

    Jurnal din viitor ma duce cu gandul la o carte cu pagini albe si coperta maronie de piele in care sunt scrise toate gandurile si trairile pe care le-am avrut cu o persoana cu care in viata de zi cu zi nu am avut curajul sa le impart. Nu am avut curajul sa ies din standardele societatii…sa ma detasez si sa rup lanturile. Jurnal din viitor imi imaginez ca ar expune viata simpla, de care cu totii ne temem!

  • Gabriela

    Ma face sa ma intreb cum voi fi eu peste 10 ani, daca imi voi fi realizat tot ce mi-am propus, sau daca, dimpotriva, voi fi o alta femeie care regreta ca nu a facut alegerea corecta atunci cand i s-a oferit ocazia. Ma face sa ma intreb daca peste 10 ani voi scrie, iar daca da, oare va fi altceva, oare voi scrie altfel decat toti ceilalti scriitori? ” Jurnal din viitor” e un titlu care ma sperie, un titlu care parca imi spune ca in fata mea este reusita sau esecul, un titlu care ma face, totusi, sa ma bucur atat de mult de prezentul meu: simplu si linistit, un titlu care ma face sa vreau si mai mult sa descopar „ziua de maine”.