NEMIRA + AUDIO Cîștigă o carte: În inima bărbaților – Serge Hefez 4


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 6 min)

ACTUALIZARE

Adriana, cartea merge la tine.

Femeia, eterna necunoscută”, se spune adesea. Ei bine, de vreo 20 de ani, mai avem o necunoscută: bărbatul. Cine mai este el azi? Partenerul de viață, protectorul căminului, luptătorul contra răului, prințul pe un cal alb, virilul emoțional sau macho-ul inconfundabil?

În cartea „În inima bărbaților. Eseu despre psihologia bărbatului modern”, Serge Hefez se situează pe o poziție antagonică față de cea a autorilor de cărți motivaționale și despre cuplu, de tipul celebrei și mult vîndutei „Bărbații sunt de pe Marte, femeile de pe Venus”. Cu o abordare psihanalitică, Hefez ne demonstrează că sunt foarte puține diferențe de gen, în esență și că ele apar din cauza educației, a cursului istoriei și a fricii noastre de schimbare radicală.

Nu lipsesc aspectele biologice și istorice prin care autorul explică modul de formare a genurilor, tipologiile comportamentale atribuite bărbaților și femeilor, relațiile de cuplu și de familie. Hefez aduce în sprijinul afirmațiilor sale tot felul de studii de caz, bazate pe poveștile persoanelor care i-au vizitat de-a lungul timpului cabinetul de psihoterapie.

Comunicarea sudează genurile

Vă veți regăsi în multe dintre aceste cazuri, în replicile reproduse de autor, veți constata că acest volum este o oglindă surprinzătoare a societății moderne, în care „heterosexual”, „viril” și „sensibil” capătă valențe noi. Veți constata că, de multe ori, autorul încearcă să vă convingă de dificultatea bărbatului modern în a-și găsi locul în familie și societate, dar și de faptul că emoțiile nu numai că nu trebuie alungate din identitatea de gen masculină ci încurajate, pentru că ele sunt cheia unei comunicări mai fluide și mai firești între bărbați și femei.

Volumul „În inima bărbaților. Eseu despre psihologia bărbatului modern” este unul plin de speranță: Serge Hefez crede că intrăm într-o nouă eră, în care tocmai ambiguitatea identității bărbatului va duce la schimbare și la un parteneriat între genuri ce se va suda peste cîteva zeci de ani. El crede în noile generații, cele care se nasc în mijlocul acestei revoluții tăcute a identității și care pot acum alege însușiri ce nu mai sunt clar separate în masculin și feminin, deoarece toate fac parte din ceea ce putem numi „universul uman”.

Iată un fragment audio și cîteva citate. Mai jos, citiți despre modul în care puteți cîștiga această carte.

Iată ce este pentru mine un băiat: un individ înzestrat cu câteva caracteristici fizice specifice, dar, mai ales,construit ca atare, începând de la naştere, astfel încât asta determină felul lui de a fi pentru întreaga viaţă.

Consider că toate acestea merită să mai fie spuse o dată: a fost recunoscut, ştiinţific şi cu stricteţe, faptul că în ziua în care se naşte bebeluşul are doar 10% din creier „cablat”! învăţarea, mai ales în primii douăzeci de ani de viaţă, va crea puţin câte puţin noi conexiuni şi va aşeza cărămizile unui creier plin cu informaţii şi competenţe, care va face din acest bebeluş un Romain, o Violaine, un Pierre… Cu alte cuvinte, asta înseamnă că, în ciuda poveştilor pe care ni le spun cu plăcere unii, nu există, de la natură, un creier de băiat şi un creier de fată, care să conţină în esenţa lor caracteristicile care îi deosebesc pe unii de ceilalţi!

Trăim într-o perioadă în care, puţin câte puţin, aceste realităţi sunt în curs de schimbare şi acesta e un lucru mai degrabă îmbucurător, în familia occidentală, cele două lumi, masculină şi feminină, se întrepătrund. Există tot mai puţin obiecte masculine şi obiecte feminine, sarcini masculine şi sarcini feminine, meserii masculine şi meserii feminine, obiective masculine şi obiective feminine. Am apucat pe calea complicităţii şi faptul că aceasta este uneori însoţită de rivalitate e prea puţin important.

Bărbatul şi femeia se află pe picior de egalitate pentru a înfrunta o provocare triplă: să încheie un armistiţiu între iubirea de sine şi iubirea pentru celălalt; să negocieze aspiraţiile la autonomie şi la libertate şi dorinţele de simbioză; să adapteze dualitatea lor la cea a partenerului lor ajustând în permanenţă evoluţiile lor reciproce. […] Dacă există o provocare căreia bărbaţii şi femeile trebuie să-i facă faţă împreună, aceasta constă în a le demonstra copiilor lor, fete şi băieţi, că învestirea masivă a sferei personale nu e sinonimă cu retragerea individualistă sau cu renunţarea la treburile lumii, în a le transmite gustul pentru construirea societăţii din care fac parte, pe scurt, în a-i învăţa să iubească mai mult lumea care vine decât pe cea care ţine de trecutul lor.

În inima bărbaților – Serge Hefez

Anul apariției la Nemira: 2009

Traducerea: Oana Scoruș

Colecția: Biblioteca de psihologie

ISBN: 978-973-143-282-3

Nr. de pagini: 192

Preț: 15,92 lei

Cumpără cartea de pe site-ul Nemira (6 mai 2013 – stoc epuizat)

[box style=”rounded” border=”full”]

Cîștigă această carte!

Iată provocarea: printr-un comentariu mai jos aici, povestește pe scurt o situație în care ai putut exclama „Sunt bărbat!” sau „Sunt femeie!”. Termen:  13 mai.

Voi alege cel mai bun/frumos/interesant răspuns. Predarea cărții se face personal în București sau Buzău sau printr-un intermediar dintr-unul din aceste orașe.

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 comentarii la “NEMIRA + AUDIO Cîștigă o carte: În inima bărbaților – Serge Hefez

  • Daniel

    A fost un moment din asta. Eram in facultate, nu prea avea bani dar aveam si eu o iubita ca tot omul. Am invitat-o la un club prin Bucuresti si eram ff fericit ca in sfarsit vrea sa iasa cu mine. Eram asa de bucuros, ca n-am luat bani la mine. Am ajuns in fata clubului si vad pretul de intrare afisat pe usa si pe gorila de paza cu mana intinsa dupa bani. am bagat mana in buzunar si am gasit o bancnota ratacita. Si atunci mi-am dat seama ca fetele intrau gratis in clubul ala :) Am rasuflat usurat si am avut bani si de niste bauturi. Dimineata, ne-am intors pe jos, in loc sa iau taxi (nu mai aveam deloc bani), i-am zis ca vreau sa mai vorbim pe drum. Asa ca m-am bucurat atunci ca ea e femeie si eu barbat :)

  • Liliana Breiu

    Voiam să ies din mall cu un pachet voluminos în brațe, plin de globuri de Crăciun. Exact înainte de ieșire, am dat nas în nas cu o prietenă și am început să vorbim. La un moment dat, ne-am luat la revedere și eu am împins cu piciorul ușa. Dar prietena mai avea să-mi spună ceva, așa că m-am întors spre ea. Ce nu știam eu era că ușa aia era batantă. Și exact în momentul în care ea se întorcea amenințător spre mine și spre pachetul meu cu globuri subțirele, un bărbat mi-a deschis ușa, așa cum încă mai fac unii bărbați. Mă trecuseră apele gîndindu-mă că mă puteam întoarce acasă fără globuri pentru brad. Atunci mi-am zis în gînd că e bine să fiu femeie și să-mi deschidă un bărbat ușa.

  • Adriana

    Sunt la ziua unui amic, Coco. A facut 20 de ani joia asta. Suntem gasca veche plus aditiile migratoare de o mana de oameni care se imprietenesc si povestesc. E o atmosfera dinamica, despre asta m-am gandit sa scriu intr-un moment de respiro in care ceilalti sunt in bucatarie si mananca tort.
    Imagineaza-ti 9 baieti, inca doua fete si eu intr-o camera mica, plina cu fun si galagie. Cineva rade. Altii striga unii la ceilalti si paseaza bautura. Toti se invartesc si trec unii printre ceilalti. Baietii vorbesc tare, se aude „ma-ta” si alte injuraturi, rasete , onomatopee si dume. Fetele vorbesc intre ele apoi ii asculta pe cei din jur. Observ un lucru amuzant si anume ca tipii, doar ei, discuta despre competentele lor vin diverse domenii: Baut, fumat, fum, betie, jocuri, cine e mai frumos, cine e ala fraier si tot ce ajung sa faca inevitabil este sa isi testeze adversarul de dezbatere si sa faca competitie de egouri si alte masuratori. Particip din cand in cand si observ din nou ceva. Eu nu am acelasi tel in conversatie. Eu mai mult ma amuz. Realizez ca, pe masura ce trece timpul,si se consuma spiritele, bautura, glumele, conversatiile doar vor continua pe un singur subiect. Subiectul e „de ce sunt eu mai bun ca tine, ba”. Momentul acesta in care spiritele se agita, toate in afara de al meu si al celor care au adormit in camera de alaturi, imi amiteste de tema acestui concurs. Imi place ca mi-a venit idea, pot sa afirm ca sunt femeie! si amicii mei tipi se intrec in eterna competitie masculina.

    Acum voi bea niste cola.

  • Iulia B.

    Sunt dese momentele cand ma bucur ca sunt femeie. Cand eram mai mica aveam un fel de frustrare ca baietii sunt mai rezistenti, mai sportivi, se descurca mai bine la orientare, etc. Dar in timp am ajuns sa apreciez ca sunt femeie. Cand? Cand ies la o intalnire si baiatul e bine crescut, imi deschide usa, portiera la masina, imi trage scaunul si ma invita sa ma asez, imi intinde mana la coborarea din mijloacele de transport in comun. Multi prefera sa plateasca ei consumatia ca fiind un prerogativ masculin. Eu nu consider ca trebuie sa fie asa neaparat, dar as fi ipocrita sa nu recunosc ca ma simt rasfatata.
    Mai sunt si alte cazuri – cand car ceva greu si barbatii se ofera sa ma ajute, cand am o problema cu masina (de exemplu o pana) si imediat se infiinteaza un barbat langa mine sa ma intrebe daca nu am nevoie de ajutor, si lista mai poate continua. Dar cred ca, dintre toate, motivul principal pentru care o femeie se bucura ca este femeie este atunci cand devine mama si poate da nastere unei alte fiinte.