CARTE Un singur cer deasupra lor – Ruxandra Cesereanu 1


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 6 min)

Un singur cer deasupra lor este o colecție de povestiri, unele mai curînd schițe, inspirate din lumea cenușie și alambicată a comunismului sau despre cazuri documentate din acele vremuri. Cartea urmărește cronologic instalarea regimului comunist în România, evoluția lui teribilă și ajunge la destrămarea „epocii de aur“ și la Revoluția din decembrie 1989.

Ruxandra Cesereanu pictează în cuvinte caractere puternice, dezvăluie scene de viață cunoscute de cititorii din anumite generații, ne plimbă prin cei 45 de ani de teroare, foame și chin. Proza curge lin pînă aproape de mijlocul cărții cînd mi s-a părut că autoarea trece la un stil mai liric și la un ton ceva mai deprimat. M-am bucurat să regăsesc însă în volum scene familiare, tipuri de personaje autentice și mai ales un mod plăcut din punct de vedere literar de a dezvălui gîndurile protagoniștilor. Ca indiciu, aproape toate textele poartă numele personajelor principale.

În povestirea Tinu, personajul principal simte nevoia inexplicabilă de a-și bate cîinele. El face acest lucru, pentru ca după aceea să-l hrănească și să-l mîngîie. O figură umană abrutizată, care mi-a sugerat modul în care regimul comunist furniza mesaje contradictorii pe căi diferite – oficial și prin zvonuri, cu scopul de a suge orice voință populară de schimbare.

În textul Maica Arsenia, călugărița și suratele ei sunt duse la închisoare din cauză că s-au răzvrătit prin credință și voiau cu tot dinadinsul să construiască o mănăstire. Povestirea se termină exact acolo unde totul devine mai interesant, iar această tendință se observă în mai multe locuri din carte. Pare că Ruxandra Cesereanu nu a vrut decît să ne declanșeze o amintire sau să ne sugereze o scenă, pentru a ne lăsa apoi pe noi să ne ducem cu gîndul mai departe.

Închisoare și iubire

Alexandru este o povestire dureroasă și șocantă, dar cum să fie altfel un text despre închisoarea de la Pitești, cu al său „experiment“ dezumanizant, inspirat din coșmaruri? Cred că este cel mai dur text din volum, așezat undeva în primul sfert al cărții, poate ca să ai timp suficient să-ți „îndulcești“ spiritul pînă la final, dacă se poate imaginea un astfel de fenomen psihic în ceea ce privește comunismul.

Iubiții prefigurează textul Anda. Dacă primul este o scenă de dragoste fizică între doi tineri care sunt luați de val și nu se mai gîndesc la consecințele actului lor, al doilea descrie modul în care femeia din prim-plan face un avort în condiții precare, în epoca în care era în vigoare decretul care interzicea chiuretajele. Probabil că numai o femeie poate descrie atît de frust durerile prin care trecea atunci o altă femeie ajunsă în situația să facă un avort.

Este emoționant textul Mandarina, în care un băiețel primește fructul respectiv după ce stă la tradiționala coadă la alimentară. În scena de final, băiatul privește mandarina cu evlavie, o miroase cu nesaț și se gîndește la momentul cînd se va întoarce de la școală și o va împărți cu tatăl lui. Apoi o așază pe fotoliu, „ca pe o regină“ și o tulește la școală. Mi-a adus aminte de portocalele chinuite ale copilăriei mele.

Amuzantă cu nuanțe de amărăciune este povestirea Șoșescu, în care logopedul lui Ceaușescu încearcă să-l facă pe acesta să fie pregătit pentru viitoarele sale discursuri în public. Mi-a adus aminte, pe alocuri, de filmul „King’s Speech“.

Am citit cu o anumită nostalgie povestirea Șoimuleții. „Piticuții“ șoimi ai patriei repetă cu educatoarea melodia „Noi în anul 2000“, un vechi cîntec comunist prelucrat de Guess Who. Autoarea face aluzie la versiunea modernă a piesei, în care șoimuleții de atunci își dau seama că nu s-au născut „în locul potrivit“. De altfel, Cesereanu face destule aluzii pe parcursul cărții la cultura populară și sunt cîteva texte presărate cu versuri în engleză din piese pop și rock celebre în anii 60 și 70.

Nu este un volum care să dorească să-ți explice ce s-a întîmplat la nivelul oamenilor în perioada comunistă, dar textele pot fi percepute ca o introducere în atmosfera, dereglările și abuzurile acelei perioade. Observ cu satisfacție o preocupare tot mai mare pentru publicarea unor texte care vorbesc despre comunismul din România. Trebuie vorbit mult despre asta și cred că generațiile care au trăit atunci au ocazia să-și amintească despre acele vremuri cu voce tare și să-și literaturizeze amintirile.

„Un singur cer deasupra lor” de Ruxandra Cesereanu, 2013, Editura Polirom, 240 de pagini.

Cumpărați cartea de la:

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Un comentariu la “CARTE Un singur cer deasupra lor – Ruxandra Cesereanu

  • theo

    dna cesereanu are condei, dar, din pacate, face parte din grupul mainstream care produce, legitimeaza si rfara eproduce discursul anticomunist dominant. o face intr-u mod necritic, lipsit de nuante si neacademic – atunci cand volumele [multe] sunt de cercetare. e nevoie si de un alt discurs istoriografic in care ‘real exising socialism’ /communism sa fie tratat ca orice regim ideologic si politic – cu bune si rele.