CARTE + AUDIO Între două lumi – Claudia Moscovici


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 6 min)

Între două lumi de Claudia Moscovici are o acțiune ce se desfășoară în general în București, Paris și New York, dar povestea poposește și în alte orașe din Europa și SUA. Este vorba despre o familie destrămată, hăituită de autoritățile comuniste din România, care parcurge drumuri sinuoase înainte de a-și găsi liniștea. Cartea mi-a adus aminte de „Richter 8,9“, prin faptul că acțiunea se desfășoară în mai multe locuri din lume și are un oarecare mister la mijloc. Este admirabil modul în care autoarea a reușit să creeze suspans într-o poveste cu comuniști, agenți ai Securității și ai CIA-ului, profesori și artiști. Sunt două planuri importante:

  1. cel al tramei, presărate cu două povești de dragoste
  2. cel al atmosferei apăsătoare din România comunistă vs. senzația de libertate din Franța și SUA

Acum, când se îmbarcau spre noua lor viață împreună în America, Irina parcă nu se mai simțea sfâșiată între fosta ei experiență și cea nouă, între două lumi, între Est și Vest, așa cum se simțise la prima ei plecare din România, când era copil. De astă-dată, își ducea trecutul cu ea, în amintiri și-n suflet, sperând că într-o bună zi avea să le transmită copiilor ei și apoi copiilor copiilor ei, datele unei epoci în care oameni obișnuiți fuseseră nevoiți să ducă vieți ieșite din comun.

Volumul are un puternic caracter autobiografic, dar Claudia Moscovici a fost nevoită să inventeze o serie de situații și personaje originale. Însă poate din cauza faptului că autoarea a părăsit România la o vîrstă fragedă, unele scene, dialoguri și personaje sunt ușor neverosimile pentru un român care a trăit o parte din viață în comunism. Din acest punct de vedere, am preferat notele de jurnal din „Arhitect în Epoca de Aur”. Dar, pentru cititorul occidental, cartea constituie o sursă documentară atractivă, deoarece descrierile suferințelor românilor, evocarea situațiilor de profundă cenzură și scenele de tortură sunt împletite cu acțiunea dinamică. Dintre scenele descrise amănunțit din dorința de a zugrăvi un comunism autentic, amintesc:

  • lecția de istorie din clasa Irinei, puternic impregnată de naționalism și propagandă
  • descrierea căminelor de copii, cu puternice accente patetice
  • portretizarea în tușe de alb și negru a unor agenți sau ofițeri ai Securității

Pe de altă parte, cei care au călătorit la Roma sau care admiră viața boemă pariziană a secolului al XX-lea vor aprecia descrierile din aceste orașe și cronicile fidele de tip tur ghidat. Există pagini întregi de tip eseu filosofic, geo-politic sau de istorie a religiilor(reîncarnarea, dragostea, supremația SUA, puterea în comunism, revoluțiile, oprimarea etc.), care vor face deliciul cititorilor reflexivi și în care se vede experiența academică și profesională a Claudiei Moscovici.

Așteptând la semafor să se facă verde pentru pietoni, Eva nu-și putea lua ochii de la afișul aflat chiar în fața ei, pe trotuarul celălalt, care-l înfățișa pe Secretarul-General Nicolae Ceaușescu. Chipul dictatorului încremenise în acea ipostază etern-juvenilă pe care voia să le-o inoculeze cetățenilor: avea părul în continuare negru, lucios și tineresc; în ochi i se citea o căldură liniștitoare; gura senzuală zâmbea, plină de înțelegere; nasul, oarecum acvilin, îi dădea un aer de autoritate de tip roman.

Am avut senzația că, pe alocuri, dinamismul își pierde din intensitate. Moscovici are tendința, de multe ori în text, să se oprească din povestire pentru a descrie, pentru a diseca, pentru a crea microbiografii ale personajelor. Există o constantă însă: dialogurile bogate, extrem de bine construite, ele fiind un element din multele care au justificat efortul de 10 ani depus de autoare pentru a finaliza aceastră creație. De asemenea, sunt remarcabile, prin detalii și profunzimea analizei, pasajele în care sunt descrise ședințele de psihoterapieale lui Paul și ale fostei sale soții.

Așteptăm filmul

În fragmentul audio de mai jos, Irina merge la mall cu Paul, proaspătul ei iubit, pentru a-i testa rezistența psihică. Ea are de cumpărat o mulțime de lucruri necesare rudelor pe care urmează să le viziteze în Timișoara și București, după un scurt periplu prin Praga. Mi s-a părut un pic forțată implicarea lui Radu și a Ioanei în declanșarea revoluției din decembrie 1989, în calitate de agenți CIA, dar am înțeles că autoarea a dorit astfel să creeze un cadru propice reunirii din final a familiei. La nivel de marketing, acest tertip se justifică pe deplin, la fel cum putem scuza abundența de scene erotice din volum. La nivelul scriiturii, am remarcat următoarea schemă:

  • autoarea deschide scena cu o parte de acțiune
  • se oprește pentru a face un scurt portret al personajului
  • continuă cu elemente de background despre personaj
  • revine la acțiune

Este un tip de scriitură ce poate fi ușor adaptat la un scenariu, așa că nu am fost surprins să aflu că Moscovici este în tratative cu o echipă care intenționează adaptarea cinematografică a romanului. Pînă atunci, iată un videoclip inspirat de acest roman, care spune metaforic povestea din carte:

Între două lumi de Claudia Moscovici, 2011, Editura Curtea Veche, traducerea: Mihnea Gafița, 496 pp.

Cartea poate fi cumpărată:

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *