DEPRESIA la copii și tineri: pornografie, hărțuire, dezamăgire


Pe măsură ce părinții sunt tot mai absenți din viețile copiilor (pentru că faci copii, dar corporația are în continuare nevoie de tine 20 de ore din 24), depresia la adolescenții din România intră în modă. Problema la vîrste timpurii este că părinții, în puținul timp petrecut cu odraslele, confundă simptomele depresiei cu tristețea, oboseala, micile dezamăgiri în dragoste etc.

Fading like a teenager

De cele mai multe ori, adolescenții nu înțeleg ce se întîmplă cu ei în acele momente, deci nu știu să transmită părinților sau prietenilor ce simt. În plus, comunicarea mediată tehnologic de astăzi are un puternic caracter de superficialitate. Uneori poate interveni și senzația de jenă („alții au probleme grave și eu mă vait că mă simt trist?”).

Un studiu realizat de Organizaţia ”Salvaţi Copiii” arată că 3,5% dintre adolescenţi suferă de depresie şi 13% au tulburări de anxietate. Acelaşi studiu a relevat faptul că, în România, suferă de depresie peste 150.000 de copii şi adolescenţi”, ne informează Adevărul.

Dacă sunteți părinți, observați dacă s-au instalat la copiii voștri măcar trei dintre simptomele următoare:

  • tristeţe
  • irascibilitate
  • agitaţie
  • autoînvinovățire
  • stimă de sine scăzută
  • retragere din viața socială
  • modificări bruște ale greutății corporale
  • modificări ale alimentației

N-ar fi rău să urmăriți și ce publică odrasla pe Facebook și alte rețele sociale (fără să-i crăckuiți conturile) și cam care e tonul convorbirilor la telefon (fără să ascultați pe la uși). În caz că vi se pare suspect comportamentul, încercați să purtați o conversație cu el/ea și să mergeți împreună la un psiholog.

Social media întristează

Și apropo de rețelele sociale: o parte din autoînvinovățire și din stima de sine scăzută a tinerilor de care vorbeam poate veni din cauza hărțuielii online (cyberbullying). Dacă înainte îmbrînceala și jignirea se produceau la liceu, în văzul elevilor care se aflau în curtea școlii sau pe culoar, acum hărțuielile se produc online. În 2013, o serie de sinucideri pornite de la incidente pe Ask.fm au atras atenția, ne spune Scientific American. Regulile de securitate la Ask s-au schimbat și Twitter a anunțat că va monitoriza cu atenție mesajele abuzive. De asemenea, Facebook se implică tot mai mult în prevenirea suicidului.

Hărțuirea în tinerețe poate dubla riscul de depresie în perioada adultă, spune Michele Hamm, cercetătoare în pediatrie la University of Alberta. Ce înseamnă cyberbullying-ul? De exemplu…

  • comentarii răutăcioase la adresa persoanelor care publică fotografii personale (referitoare la apariția fizică, haine, atitudine);
  • presiunea creată de cei care anunță constant că frecventează locuri de distracție la modă, magazine scumpe etc. și care-i desconsideră pe adolescenții care nu fac aceste lucruri;
  • jigniri, atacuri la persoană, insulte la adresa prietenilor persoanei respective;
  • preluarea identității persoanei;
  • denigrarea persoanei.

Pornografia ucide adulția

O altă practică întîlnită la adolescenți poate avea consecințe pe termen lung: împărtășirea fotografiilor care implică nuditate sau scene sexuale. Tot din cauza presiunii sociale, tinerii se simt datori să se dezbrace și să simuleze acte sexuale, de dragul unei fotografii care să fie apreciată de prietenii online și care să ajute la creșterea nivelului de „respect” din partea celorlalți.

Dr. Natasha Bijlani, psihiatru consultant la Priory Hospital, spune că practica denumită „sexting” poate avea mai tîrziu consecințe precum stimă de sine scăzută, anxietate și depresie.

Un raport publicat de Internet Watch Foundation și Microsoft a identificat online 4.000 de fotografii și clipuri cu nuditate și pornografie în trei luni din toamna anului trecut, publicate de adolescenți.

Recomand următoarele cărți:

SOS adolescenții de Kira Stellato

Despre sex, fără prejudecăți. Totul pentru adolescenți de Kirsten Bleich și Stefan Bleich

Depression and Your Child de Deborah Serani

Teen Anxiety de Raychelle Cassada Lohmann

Ghid pentru adolescenți. Cum sa depășim momentele de criză de Dr. Richard E. Nelson și Judith C. Galas

Basme terapeutice pentru copii, adolescenți și părinți de Sempronia Filipoi

Foto: Milada Vigerova, Dominika QN (Stocksnap.io)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *