E-BOOK Go Set a Watchman – Harper Lee


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 8 minute)

Unii spun că această carte este varianta refuzată inițial de editură, înainte de a publica „Să ucizi o pasăre cîntătoare“. Alții spun că Harper Lee nu voia să publice romanul, dar a cam fost forțată de unele persoane din Go Set a Watchman copertaanturaj. Mai există ideea că manuscrisul a fost crezut pierdut de către autoare, dar a fost descoperit de curînd. Pînă la urmă, nu contează; important este că avem acum a doua creație a celebrei autoare americane și că putem umări mai departe povestea lui Atticus, Jem și Scout.

Momentul epifaniei

Această carte evocă mîntuirea lui Jean Louise (Scout) din „Să ucizi o pasăre cîntătoare“. Ea nu mai este fetița de atunci. La 26 de ani, deschide ochii și începe să vadă lumea din jur. Cu ocazia celei de-a cincea vizite anuale în orașul ei natal, Maycomb, tînăra descoperă un alt tată în figura lui Atticus și are un șoc în ceea ce privește gîndirea ei despre societate și familia sa.

Stilul care a consacrat-o pe Harper Lee suferă aici foarte mici schimbări:

  • vom regăsi descrierile amuzante și ușor ironice ale orașului (deși Maycomb este tratat cu respect în general) și ale oamenilor;
  • dialogurile lungi și dense;
  • acțiunea expediată în fraze scurte.

Cei care au citit prima carte vor fi încîntați să regăsească aceleași personaje și se vor delecta cu nenumărate flashback-uri. În mod bizar însă, Dill (Charles Baker Harris), prietenul din copilărie al lui Scout și al fratelui acesteia, Jem, nu mai apare în text și este amintit doar o dată, într-un dialog dintre Scout și Hank, în care se spune că e plecat în Italia.

Hank este personajul nou din această carte. Înțelegem că este un prieten din școală al lui Scout, dar el nu apare în prima carte. Hank a rămas în Maycomb, în timp ce Jean Louise a plecat la New York. Acum el vrea să-și construiască o familie alături de Scout și o carieră de avocat în orașul natal, unde a fost luat sub aripa profesională a lui Atticus (acesta are o boală ce-l face să nu se mai poată mișca mereu la fel de bine).

Într-o lungă discuție cu Hank, constatăm că Scout nu împărtășește valorile lui, că nu vrea să prindă rădăcini în orașul sudist, că nu vrea să fie părtașă la ceea ce ea crede că este o încălcare a drepturilor omului și segregare rasială. Va constata curînd, după ce are o confruntare de idei puternică și cu Atticus, că lucrurile nu sunt așa cum le-a perceput ea pînă atunci, că lumea este pictată în culori deși ea refuză să le vadă, că nu poți fi mereu corect.

Jack Finch, al doilea tată

Cea mai mare contribuție la schimbarea mentalității lui Scout o are Jack Finch, unchiul său, un fost doctor pasionat de literatura victoriană, despre care ni se dezvăluie în finalul cărții un lucru pe care Jean Louise nu-l bănuise pînă atunci. Acesta îi explică tinerei cum se schimbă Sudul țării, care este rostul organizației locale în al cărei comitet de conducere se afla și Atticus, cum vor evolua SUA datorită schimbării componenței rasiale.

Scout constată că a fost oarbă pînă atunci, că a văzut totul prea simplist. Inițial, tînăra crede atît de mult în egalitatea dintre cetățeni și în sinceritatea conviețuirii în Sud încît îi respinge pe cei din jur care nu-i împărtășesc convingerile.

You will not believe me, but I will tell you: never in my life until today did I hear the word “nigger” spoken by a member of my family. Never did I learn to think in terms of The Niggers. When I grew up, and I did grow up with black people, they were Calpurnia, Zeebo the garbage collector, Tom the yard man, and whatever else their names were. […] I was taught never to take advantage of anybody who was less fortunate than myself, whether he be less fortunate in brains, wealth, or social position; it meant anybody, not just Negroes. I was given to understand that the reverse was to be despised. That is the way I was raised, by a black woman and a white man.

Fata se schimbă însă în timpul vizitei sale acasă. Iată două citate care arată traseul schimbării ideilor lui Jean Louise:

Had she insight, could she have pierced the barriers of her highly selective, insular world, she may have discovered that all her life she had been with a visual defect which had gone unnoticed and neglected by herself and by those closest to her: she was born color blind.

Blind, that’s what I am. I never opened my eyes. I never thought to look into people’s hearts, I looked only in their faces. Stone blind … Mr. Stone. Mr. Stone set a watchman in church yesterday. He should have provided me with one. I need a watchman to lead me around and declare what he seeth every hour on the hour. I need a watchman to tell me this is what a man says but this is what he means, to draw a line down the middle and say here is this justice and there is that justice and make me understand the difference. I need a watchman to go forth and proclaim to them all that twenty-six years is too long to play a joke on anybody, no matter how funny it is.

Ca și în „Să ucizi o pasăre cîntătoare“, morala este că nu poți trage concluzii decît după ce cunoști oamenii, după ce înțelegi contextul și după ce asculți mai multe păreri.

A man can appear to be a part of something not-so-good on its face, but don’t take it upon yourself to judge him unless you know his motives as well. A man can be boiling inside, but he knows a mild answer works better than showing his rage. A man can condemn his enemies, but it’s wiser to know them.

Ideea de insularitate apare de mai multe ori în „Go Set a Watchman“. Autoarea ne demonstrează că numai oamenii puternici pot crede fără tăgadă într-un ideal, dar tot cei puternici sunt în stare să-și schimbe mentalitatea atunci cînd li se prezintă argumente puternice.

Every man’s island, Jean Louise, every man’s watchman, is his conscience. There is no such thing as a collective conscious.

Dacă ați citit prima carte a lui Harper Lee, vă recomand s-o citiți și pe aceasta, de dragul nostalgiei dar și pentru că acest roman este mult mai profund, mai dens, mai implicat social. Țineți cont de faptul că a fost scris în anii ’50 și că reprezintă o mostră a mentalității americane de la acea vreme, o creație a unei autoare care a fermecat pînă acum generații întregi cu prima ei celebră carte.

Volumul va apărea la Editura Polirom, iar titlul este posibil să fie tradus prin „Du-te și pune un străjer“, pentru a respecta următorul verset biblic amintit în carte.

Isaia 21:6 „Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Du-te şi pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea“.“

Dacă aveți răgaz, citiți primul capitol la Harper Collins sau ascultați-l în lectura actriței Reese Witherspoon:

„Go Set a Watchman“ de Harper Lee, 2015, William Hanemann (Penguin Random House Group), 350 pp. (echivalent)

Cumpără cartea în engleză de la:

Cumpără cartea în română de la:

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *