CARTE „Țara zăpezilor” de Yasunari Kawabata


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)

Am citit „Țara zăpezilor” de Yasunari Kawabata în principal în autocarul de la Lyon la Nantes și retur, dar și la Nantes, într-o mansardă friguroasă. Deși afară doar ploua, descrierile autorului japonez sunt atît de fidele și de Tara zapezilor - copertalirice încît parcă simțeam scîrțîitul zăpezii sub tălpile bocancilor. Sunt descrieri cum n-am mai citit niciodată: ele țin locul acțiunii, par că evocă un peisaj de pe altă lume, un univers liniștit, tradițional, dominat de emoție.

„Țara zăpezilor” este un roman clasic al literaturii japoneze moderne și a figurat printre cele trei opere citate de juriu în 1968, când lui Yasunari Kawabata i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură. Yasunari Kawabata este primul scriitor japonez care a primit distincția.

Am citit cartea în franceză, dar chiar și în această limbă străină am observat delicatețea cuvintelor folosite de Kawabata. Frazele sunt ritmice, asemeni unor haikuuri. Volumul se învîrte în jurul unor întîlniri dintre Shimamura, un bărbat din Tokio care vine în fiecare an în acea stațiune montană și Komako, o gheișă în devenire. Ţara zăpezii (Yukiguni) este denumirea unei regiuni din Japonia în care în timpul iernii stratul de zăpadă poate să depăşească trei, patru metri.

Komako îl atrage pe bărbat pentru că este mereu directă cu el, poate întreține conversații pe o mulțime de subiecte și pentru că pare că-l iubește deși uneori (mai ales în stările de beție) îl respinge violent. Yoko este o altă tînără care-i atrage atenția bărbatului prin faptul că vorbește foarte rar, este retrasă și are un chip frumos care parcă nu vrea să i se dezvăluie decît foarte rar lui Shimamura.

Pentru cititorii europeni, romanul este… ciudat. Autorul japonez dă întîietate descrierilor de peisaje, persoane și îmbrăcăminte, acțiunea este aproape inexistentă, conversațiile dintre bărbat și gheișă par uneori interminabile. Dar aceste caracteristici fac din „Țara zăpezilor” o creație ieșită din comun, din care transpare puritatea specifică Japoniei.

„Țara zăpezilor” de Yasunari Kawabata, 2015, Editura Humanitas, traducerea: Stanca Cionca, 192 pagini.

Cumpărați cartea de la:

Nu-i așa că merită distribuit articolul?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *