Declarație culinară familiei mele

De cînd a murit mamaia, casa de la țară mai e vizitată de noi, din cînd în cînd. Dar nu mai e aceeași atmosferă ca atunci cînd micile încăperi erau pline, cînd se auzeau voci de toate felurile, cînd toată lumea se mișca grăbită cu diverse treburi.

M-am gîndit de curînd să reunesc familia acolo și să le gătesc ceva bun. Să umplem o masă cu diverse preparate mai puțin obișnuite pentru ei, să rîdem, să facem casa să trăiască. Și pentru că am tot gătit pui Gong Bao de cînd am fost la întîmplarea cu Wu Xing, tot la asta m-am gîndit să mă opresc, pentru a face o declarație culinară familiei, ca să le arăt că-i iubesc, deși nu știu mereu să arăt asta.

Aș folosi ca ingredient de bază piept de pui dezosat de la Agricola Bacău. Ehei, dacă ar fi atît de ușor… Iată ingredientele (cantitățile sunt pentru 4 persoane):

  • Vreo 400 g de piept de pui dezosat de la Agricola Bacău
  • Doi morcovi
  • O jumătate de castravete lung sau doi mici
  • O ceapă mare sau două mici
  • Patru sau cinci căței de usturoi
  • 100 g de nuci de caju
  • Un ou
  • Pastă de ardei iute
  • Sos chilli
  • Supă de pui preparată în prealabil (poate fi un cub de supă fiert în apă)
  • Amidon de porumb
  • Ghimbir
  • Sare
  • Sos de soia
  • Ulei de susan
  • Ulei de măsline
  • Oțet de orez
  • 400 g de dragoste (100 g de fiecare persoană)

Faza 1 constă în ciopîrțirea ingredientelor. Un principiu la bucătăria chinezească este să le tai în același stil: lungi sau cuburi. Mie-mi place mai mult pe lung. În faza asta, îmi place să am oameni în jur cu care să vorbesc, să rîd, pentru că altfel e o etapă destul de plictisitoare. Atenție la degete! Puiul trebuie tăiat tot în lung, bucăți mici (cît să fie prinse de bețigașe). Se bate oul ca la omletă și se amestecă puiul în el. Se lasă la macerat vreo 15-30 de minute. Din ghimbirul mare taie o bucată mică, curăț-o de coajă și toacă-l foarte mărunt. Dacă e cineva pe lîngă mine atunci, neapărat îi dau să miroasă. Ghimbirul e foarte aromat, parcă te trezește la viață.

Faza 2 este pregătirea wok-ului și destuparea sticlelor cu ingrediente. E bine să le ai pregătite pe toate în jurul tău. Aprinde aragazul, pune wok-ul pe flacăra mare. Toarnă puțin ulei de susan și învîrte wok-ul ca să acoperi cît mai mult pe margini. Asta e o chestie inteligentă pentru situația în care vei strecura legumele în wok făcîndu-le să alunece pe margine. Apoi toarnă ulei de măsline, dar numai cît să acopere fundul wok-ului.

Faza 3 este prăjirea, deci ai nevoie de un șorț, că nu se știe niciodată. Rudele și prietenii rîd mereu de mine în faza asta, poate că arăt amuzant cu șorțul pus, dar nu mă deranjează, mă simt bine dacă înveselesc oamenii. Cînd s-a încins uleiul, dă focul mai încet și pune încet puiul. Amestecă continuu cu o spatulă de lemn sau de silicon, pînă se albește carnea (nu o lăsa să se rumenească!). Se îndepărtează puiul strecurîndu-l prin sită, în așa fel încît uleiul să se scurgă într-o cratiță.

Se pune iar ulei de măsline și se încinge. A venit rîndul pastei de ardei iute. Imediat după, se pune ceapa, apoi usturoiul. Se amestecă în tot acest timp.

Faza 4 este combinarea ingredientelor și un continuu stir frying. Peste cele de mai jos, se pune din nou carnea de pui. Se adaugă acum morcovul tăiat, apoi castravetele. Se toarnă puțin sos de soia și supa de pui. Se drege sosul cu amidon (să nu iasă însă prea gros!). Se mai adaugă supă, dacă e cazul. În ultimă instanță, se aruncă în wok nucile de caju. Se pune sare după gust. Stinge focul și adaugă oțet și sos chilli.

E bine să fie servit imediat. Eu mă gîndesc că în acel moment dragostea rudelor și prietenilor așezați în jurul mesei la țară se va manifesta prin diverse sunete care denotă foame, poftă și admirație. Și dacă le trîntesc alături și niște orez cu legume, declarația mea culinară sigur își va fi atins scopul!

Cîteva precizări, pentru cazul în care nu ai unele ingrediente:

  • În nici un caz nu se pot substitui cu altceva nucile de caju, pasta de ardei iute și sosul de soia.
  • Poți folosi făină în loc de amidon.
  • În locul oțetului de orez, merge și oțetul de vin sau de mere sau, în cel mai rău caz, acidul balsamic.
  • Mai poți adăuga ardei gras roșu sau verde, ca să echilibrezi culorile din wok.
  • Uleiul de susan nu e obligatoriu. Eu îl pun pentru că dă o aromă interesantă, dar nu pun mult. În loc de ulei de măsline, poți pune ulei de floarea soarelui.

În final, marele secret: dacă vrei să iasă bine, gîndește-te că le faci o bucurie celor din familia ta și prietenilor. Sentimentul ăsta dă un anumit sens gesturilor și parcă aromele se combină mult mai bine.

Deci, ce ziceți, e bun planul meu de a-i reuni pe cei dragi la țară, la un wok generos?

Articolul face parte din campania pentru Agricola Bacău. Găsiți lucruri bune despre ei și gastronomie la Creator de poftă și pe Facebook (unde se desfășoară concursuri cu tema “Declarații culinare”).

Post to Twitter

19 comentarii la Declarație culinară familiei mele

  1. Victor 20/02/2012 at 17:15 #

    Ma simt nevoit sa iti multumesc si aici pentru delicatesele cu care am norocul sa ma infrupt aproape zilnic :)

    Cat despre mancare chinezeasca la tara…ar fi si asta o aroganta :)

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 21:38 #

      Dacă ești cuminte, primești.

  2. Andreea 20/02/2012 at 18:41 #

    Ce inceput emotionant….mi-ai adus aminte de mamaia mea, care facea cel mai bun pui cu leustean la ceaun din lumea asta. Nu mi-a mai gatit nimeni asa pui, de cand a murit ea :(

    Dar cu toate astea, simt si eu nevoia sa-ti multumesc pentru ca m-ai servit de fiecare data cu ceva bun gatit de tine :) Bun bunut! Bravo!

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 21:39 #

      Mai curînd cred că-ți era ție foame și ai fi acceptat orice. Dar mulțumesc…

  3. Marian 20/02/2012 at 19:31 #

    Pfuuu, mi s-a facut foame, astept invitatia la masa. :)

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 21:38 #

      E mereu deschisă pentru tine.

  4. Marcu Visan 20/02/2012 at 19:33 #

    Interesanta combinatia dintre casa la tara si pui cu alune! Mai misto ar fi sa poti sa gatesti totul in curte, la o flacara alimentata de lemne si sa faci live blogging de acolo :-)

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 21:38 #

      Ehei, asta înseamnă investiție!

  5. simcute 20/02/2012 at 21:33 #

    Unii oameni îi alintă pe cei dragi cu apelativul „pui”, alții își alintă familia cu pui gong bao… Săru’ mâna pentru masă, puiule!

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 21:37 #

      Mă întreb cum ar suna mulțumitul dacă ar fi vorba de porc dulce-acrișor :-)

  6. gadjodillo 20/02/2012 at 22:20 #

    Ce frumos… în ultimul timp, mulţi oameni din jurul meu se reîntorc spre nişte preocupări simple, dar esenţiale. Citisem deunăzi un text scris de una din fostele noastre studente, despre omul de azi, căruia i se potrivesc mînuşă tendinţele slow food, hand made, ciclismul, orientarea către familie şi către prieteni de calitate. Cred că a găti pentru cineva e un act de iubire în sine.
    Să faci poze, la acea masă de re-conectare.

  7. Alex Boiciuc 20/02/2012 at 23:45 #

    Un plan bun.

    Mulţumim! Sper s-o conving pe mama să încerce reţeta. :)

    • George Hari Popescu 20/02/2012 at 23:53 #

      Saaau, poți încerca tu și o surprinzi pe mama ta cu chinezăria.

      • Alex Boiciuc 21/02/2012 at 12:57 #

        Aş avea şanse foarte mici de reuşită. :D

        • George Hari Popescu 22/02/2012 at 11:03 #

          Așa am zis și eu prima oară, dar oamenii au mai cerut o porție. Evident, îi înfometasem înainte.

  8. Bogdan Antohe 22/02/2012 at 11:01 #

    Îți recomand să încerci și puiul familist de la Agricola Bacău.

    Dacă tot ai deschis subiecte de astea sensibile…

    • George Hari Popescu 22/02/2012 at 11:03 #

      Merci! L-aș pregăti așa: aș alege pieptul din puiul familist și aș continua cu rețeta de mai sus :-)

  9. Vasiliu Maria 23/02/2012 at 18:48 #

    Ador sa gatesc! Am sa prepar aceasta reteta chiar in seara aceasta! Deja simt mirosul de nuci caju si usturoi :)) Imi vine sa mananc monitorul :))

    Am plecat la Tesco sa cumpar ingredientele :D

Comentează