Inspirat de Rene Magritte ÅŸi regizat de Matei Stoicovici (care ÅŸi joacă în filmuleÅ£), producÅ£ia e un exerciÅ£iu dintr-o serie, sper, asemănătoare cu cea de care m-am bucurat eu la “Scriitura pentru medii digitale”.
Aşa i-a promis lui Toni Momoc. Sper să se ţină de cuvînt. Regina prompterelor şi împărăteasa ştirilor rapide ne va împărtăşi din experienţă şi ne va învăţa cum se face. Dezvăluirile vor avea loc în cadrul Serilor FJSC păstorite de lect. dr. Antonio Momoc:
În ultima săptămână din februarie, Andreea Esca va răspunde întrebărilor studenţilor la jurnalism şi comunicare despre tot ce implică activitatea de jurnalist de televiziune în anul de criză 2010. Pregătiţi întrebările!
Ultima amintire academică legată de Andreea Esca este de pe cînd dădea ea licenÅ£a în aceeaÅŸi sală cu mine. Ea dădea a doua oară, după ce terminase defuncta Åžcoală Superioară de Jurnalistică. O altă amintire recentă este de la Paris, cînd Esca alerga singură în zona Grands Magasins la H&M ÅŸi la alte magazine de haine. Probabil era închis la Eram . Citeşte mai departe »
O profesoară de literatură, tot din FranÅ£a, nemulÅ£umită de programele de calculator folosite de unele universităţi pentru depistarea plagiatului, care s-ar limita la similitudini lexicale, ÅŸi-a propus crearea unui soft capabil să le „recunoască” pe cele stilistice. Cum „le style, c’est l’homme”, după vorba altui francez, ce dovadă mai temeinică, nu e aÅŸa, am avea decât clona stilistică?
Eroarea acestui mod, dacă vreÅ£i, psihanalitic de a defini plagiatul e dublă. Odată, fiindcă deplasează accentul de pe identitatea sau similitudinea de vocabular, care pot fi probate cu destulă precizie, pe asemănarea de stil, care numai cu greu poate fi deosebită de împrumuturi acceptate ÅŸi consacrate, precum pastiÅŸa sau parodia. A doua oară, fiindcă transformă într-o problemă de patologie, nu numai dorinÅ£a de a fi plagiat („plagiomania”), ceea ce nu e exclus să fie, dar ÅŸi plagiatul ca atare, care e, pur ÅŸi simplu, un furt intelectual ÅŸi nu se tratează pe canapeaua psihanalistului, ci în boxa tribunalului, pe baza legii dreptului de autor.
Au trecut vreo 3 ani de cînd am descoperit ultimul plagiat. Dar 2009 a fost fructuos: două lucrări plagiate predate la cursul Cultura Internet , iar una dintre autoare a mai predat o lucrare plagiată ÅŸi unui alt profesor. Citeşte mai departe »
La fiecare început de an, caut o metodă nouă de tip ice breaker. AÅŸa am învăţat eu pe cursurile de pedagogie din străinătate - studenÅ£ii din anul I trebuie motivaÅ£i să vorbească, mai ales la primul curs de facultate din viaÅ£a lor. Cum laboratorul PAO se nimereÅŸte mereu printre primele, am norocul să am “marfă proaspătă” în fiecare an.
În 2009, am adoptat metoda hîrtiei igienice la studenţii de la FJSC. E simplu: le dai un sul de hîrtie şi le spui să-şi ia fiecare din el o bucată sau mai multe, fără să le spui la ce va folosi. Deja ei sunt interesaţi şi au atenţia distribuită nu doar la SMS-urile de pe telefon, ci şi la tine.
Le zici una-alta despre curs, le prezinţi silabusul şi modul de notare, apoi treci la prezentările lor. Ei nu se cunosc între ei, este o ocazie să-i facă să se descopere. În funcţie de cîte bucăţi de hîrtie a luat fiecare, trebuie să spună un lucru, două sau mai multe despre ei, în afară de prenume. Aici le intră imaginaţia în lucru, pentru că au ocazia de a spune ceva prin care colegii să-i ţină minte, ceva deosebit, original.
MulÅ£i s-au limitat la a spune ce liceu au absolvit, din ce oraÅŸ sunt ÅŸi altele asemenea. Au fost însă unele mărturisiri mai deosebite: Citeşte mai departe »
Amfiteatrul e plin de studenÅ£ii din anul I la deschiderea oficială a anului universitar. AÅŸa e de obicei. Cei din anul II vin dacă nu au altceva mai bun de făcut acasă, cei din anul III nu vin deloc pentru că sunt blazaÅ£i, iar cei de la masterat… să fim serioÅŸi.
2. Nu sta numai cu cei din oraşul tău, la cursuri şi la chefuri. De obicei sunt plictisitori, plus că te pot pîrî la părinţi la orice pas greşit. Mai ieşi în lume, cunoaşte şi cîţiva bucureşteni ca să poţi rîde de ei folosindu-ţi amuzantul accent.
3. Nu te stresa cu cazarea. E bună mătuşa deocamdată, dacă tot ai ratat locul în cămin (oricum aveai medie mică). Chiriile nu mai sunt ce erau pe vremuri şi o bătrînă decrepită cu o mansardă liberă tot găseşti în Panduri, la doi paşi de facultate. Mai sunt şi soluţii mai ieftine.
Ea este cea aflată pe primul loc la admitere, cu nota 8,25. Maria Mihaelaa povestit pentru FJSC News cum i s-au părut subiectele, cum le-a abordat şi mărturiseşte că este foarte fericită că a intrat, deşi trece şi în anul al doilea la ID la Litere. Ea spune că s-a pregătit pentru admitere vreo lună, exclusiv prin intermediul forumului, unde a publicat destul de puţine texte la creativitate şi expresivitate.
Maria Mihaela nu are o reţetă de succes. Poate a avut mai mult noroc decît alţii sau poate a abordat examenul aşa cum ar trebui să facă orice candidat: cu luciditate şi cu o minimă pregătire. Pentru că limba română ar trebui să o ştii şi poveşti facem încă din clasa a V-a, cînd am aflat de Sobieski şi românii.