Ideea concursului mi-a venit imediat ce BitDefender m-a anunţat că mă cadoriseşte cu o licenţă pentru două calculatoare pentru produsul BitDefender Internet Security 2010. M-am decis să ofer la concurs cheia de activare pentru un calculator.

Însă Ella Gligor de la BitDefender a plusat şi a spus să-mi păstrez licenţa cîştigată şi să scot la bătaie cinci licenţe pentru un calculator fiecare timp de un an pentru acest concurs. “Super”, am zis eu şi ne-am gîndit împreună să le cîştigaţi trecînd prin această caznă:

Povesteşte-ne o întîmplare pe care o consideri amuzantă / interesantă / tristă / şocantă care să aibă legătură cu antivirusul pe care-l ai (sau pe care nu-l ai) pe calculator.

Ţi s-a întîmplat ca vreun virus să-ţi facă feste? Au fost situaţii cînd ai regretat că nu ai un antivirus bun instalat? Antivirusul de pe calculator s-a comportat ciudat vreodată?

Fii cît mai amuzant/ă, interesant/ă, creativ/ă în povestea ta. Înscrie-te la concurs folosind formularul de comentarii de mai jos. Nu uita să precizezi o adresă de e-mail validă.

Înscrierile se încheie în 19 martie, la miezul nopţii. Eu şi Ella vom alege cinci cîştigători şi fiecare va primi o licenţă pe un an pentru un calculator pentru produsul BitDefender Internet Security 2010.

Spor la treabă şi să curgă poveştile!

Eram prea mic ca să-mi aduc ceva aminte. Tot ce ştiu e din poveştile părinţilor. Familia stătea atunci în chirie într-o casă, urma să ne mutăm la bloc mai tîrziu.

Îmi amintesc cum am vizitat structura viitorului bloc al nostru şi senzaţia de teamă cînd am ieşit pe balcon, pentru că era o simplă platformă de beton, nu exista acea balustradă metalică. De atunci mi-a rămas ideea că locuim în clădiri fragile şi că ar trebui să ne punem toate cunoştinţele în slujba întăririi lor.

Cutremurul din Chile a avut 8,8 grade Mw, cel din România a fost de 7,2.  Cu toate acestea, în Chile au murit mai puţini oameni. Ce au ei şi nu aveam noi? Clădiri mai solide.

În Japonia sunt cîteva cutremure pe zi. Cu toate acestea, micuţul japonez rămîne imperturbabil în faţa computerului, ştiind că e într-o clădire cu adevărat solidă.

În România, n-are rost să ne părăsim casele ca să lăsăm primăria să le consolideze. N-are rost să băgăm bani în consolidare. N-are rost să asigurăm locuinţele. Aştept în continuare cutremurul uman. În fond, doar nu ni se va întîmpla tocmai nouă un cutremur adevărat…

La mulţi ani, B.!

Cînd eram mic şi locuiam în Buzău, se făceau uneori probe la sirenele pentru situaţii de urgenţă. În fiecare cartier, pe un bloc, exista o alarmă în formă de ciupercă. Nu ştiu pe ce principiu funcţiona, dar ştiu că sunetulse propaga pe tonalităţi diferite şi îţi cam ţiuiau urechile după aia. Îmi plăcea cum sunetul urca treptat pînă ajungea la acel ţipăt metalic înfricoţător.

Ieri, în timp ce Hawaii răsuna de alarmele de tsunami, mă gîndeam dacă mai funcţionează alarmele astea ale noastre. Am aflat de pe Twitter că mai există şi mai sunt probate din cînd în cînd.

La ţară, în timpul revoluţiei din decembrie 1989, s-au auzit foarte des clopotele bisericii şi nu numai pentru că erau slujbe de Crăciun. Ştiam că asta înseamnă că lumea trebuie să se adune la biserică pentru a li se comunica lucruri importante, dar bunicii mei mi-au spus că nu înseamnă că s-a întîmplat ceva rău, din dorinţa de a mă linişti poate.

Am urmărit ieri evenimentele cum am putut, în timp ce am mai făcut şi alte lucruri trecătoare. Am constatat că te poţi baza pe social media numai în combinaţie cu mass-media “mare”. Iată sugestiile mele de surse bune zilele astea, cu ocazia cutremurelor din Chile şi a tsunami-urilor din Pacific:

CNN

Poţi spune orice despre CNN, dar nu că oamenii ăştia nu ştiu să te informeze prin elemente grafice. Cînd am fost, cu mulţi ani în urmă, în vizită la CNN, am fost uimit de camerele video din studioul pentru ediţia online care nu aveau operator, ci erau telecomandate. Acum am rămas fascinat de ecranul pe care stăteau cuminţi tot felul de grafice, imagini, clipuri, pe care reporterul le manipula în timp ce explica. Asta m-a dus cu gîndul la ce spunea Brăduţ de curînd în pledoaria lui pentru slideshow.

Citeşte mai departe »

M-am luat cu vorba pe aici şi am uitat ceva destul de important pentru mine: am făcut 11 ani de predare la nivel universitar. La orele petrecute la FJSC se adaugă cele de la CJI şi cursurile ţinute la defunctele facultăţi de Jurnalism (Universitatea Media) şi Publicitate şi Relaţii Publice (Universitatea Irecson) şi în multe alte părţi.

Dacă ar fi să mă iau după lege, la vechimea necesară pentru pensie contează şi cei 5 ani de facultate şi masterat, deci am vreo 16 ani de vechime. Evident, după statul român, eu ar trebui să mai muncesc încă vreo 30 de ani pentru a avea privilegiul de a primi o pensie frumoasă de 500 de lei (din care Boc va scădea impozitul aferent).

Cîteva lucruri pe care le-am învăţat în aceşti ani şi care, fără falsă modestie, ar putea fi sfaturi pentru profii mai tineri decît mine:

• Fii mereu pregătit la curs! Citeşte înainte, pregăteşte-ţi cu atenţie prelegerile, exerciţiile şi verificările. Aşa vei inspira încredere studenţilor şi te vei perfecţiona şi tu, pentru momentul cînd va trebui să emigrezi.

Citeşte mai departe »

ACTUALIZARE

27 februarie 2010: Cum o fi să te trezeşti zguduit de un cutremur de 8,8 grade Mw (vezi ce înseamnă abrevierile din seismologie)? Asta s-a întîmplat în Chile, cînd acolo lumea dormea. Parcă scara de măsurare a magnitudinii nu mai avea gradaţii. După cel mare, au urmat pînă acum încă 6 seisme de peste 6 grade. Şi după toate astea, o suită de tsunami-uri. Viziune apocaliptică.

Foto: Agerpres Foto

26 februarie 2010: Tocmai a fost un cutremur de 7,2 grade în Japonia. Tanti Tanţa a avut dreptate, dar a greşit puţin ţara şi ora. Şi numărul gradelor.

Florin Puşcaş ne explică frumos cînd şi unde va fi un cutremur devastator în România.

EMSC spune că a avut 3,8 grade pe scara Richter şi s-a produs la 17:51. Cică a fost la 106 de kilometri adîncime.

Distanţe:

52 km NW Buzău
25 km NE Nehoiu
10 km W Valea Râmnicului

Oricum, e mai mic decît cel care va avea loc mîine seară la 20:30. Citeşte mai departe »

O simplă analiză de sînge, aşa cum îţi faci şi tu. Nimic nu mi-a dat de bănuit. Eram fericit, tată şi soţ. Pînă într-o zi, cînd aveau să mă anunţe: leucemie acută mieloblastică.

Am găsit acest text pe site-ul lui Niculae Ionescu. Vinerea trecută, el a aflat că este foarte bolnav. Se simţea obosit la fiecare pas făcut şi a decis să-şi facă analizele. Rezultatul lor a arătat că are leucemie, nu stres din cauza serviciului.

Acum Nicolae este în spital şi speră să strîngă bani suficienţi ca să meargă la operaţie în Brescia. Evident, costă foarte mult - în jur de 120.000 de euro. Nici suma necesară pentru operaţia lui Daniel Răduţă nu este departe, deci bănuiesc că acesta este costul vieţii umane.

Niculae povesteşte pe blogul lui despre viaţa în spital. Din păcate, numai formularul E 112 te poate salva de leucemie, dacă nu cumva eşti politician sau om de afaceri în România.

Cont RON: RO97INGB0000999901847209

Cont EURO: RO47INGB0000999901847236

Cont USD: RO74INGB0000999901847235

Cod SWIFT: INGBROBU

Titular: Niculae Ionescu

Foto: Niculae Ionescu

Acum cîteva zile lansam un mic concurs. Mic pentru că avea un premiu mic dar util - un cont pe un an la Flickr Pro. Micul concurs a avut ceva succes, avînd în vedere că acest blog este foarte select în vizitatori unici pe zi: 16 participanţi şi 44 de fotografii.

Le-am cercetat, le-am admirat, le-am tot pus pe desktop pe rînd şi am decis care dintre ele reflectă cel mai bine spiritul temei concursului: Iarna 2010 în România.

Iată fotografia realizată de Vlad Gîdea. Citeşte mai departe »