În curînd mă întorc în România. Sună ca o sentinţă: pedeapsa cu moartea. Mă alătur din nou celor 20 şi ceva de milioane de sado-masochişti.

A trecut repede timpul aici, am făcut destule lucruri. Aş fi vrut să scriu mai mult, dar asta nu se poate programa aşa de uşor, fiind o activitate intelectuală :-) M-am plimbat, m-am relaxat, am rîs mult.

Get the Flash Player to see this player.

A trecut repede timpul aici. Abia aştept să înceapă noul an universitar, acum aştept asta cu 25% mai mult faţă de anii trecuţi. Sunt fericit!

Din suplimentul Timpul liber al cotidianului România liberă, un material de Cristian Curus, cu participarea mea şi a Terezei Vâlcan. Fotografii de Zoltan Lorencz (making-of al shooting-ului pe Facebook şi pe site la Zoli).

Cristi:

Este vară ÅŸi sportul ne poate face bine tuturor. Ce aÅ£i zice de mers cu bicicleta prin oraÅŸ sau prin zonele muntoase ÅŸi puÅ£in mai răcoroase ale ţării. Pentru a vă înbia un pic i-am „convocat” pe doi împătimiÅ£i bicicliÅŸti - Tereza Vâlcan ÅŸi George Hari Popescu - să vă vorbească despre pasiunile lor: bicicletele ÅŸi mersul pe bicicletă. Tereza - fostă corporatistă ÅŸi actuală directoare a unei agenÅ£ii de PR, ÅŸi George Hari - profesor în cadrul Universităţii din BucureÅŸti, folosesc mersul pe bicicletă pentru a evada din mediile în care lucrează! Ei spun că toÅ£i ar trebui să facem acelaÅŸi lucru.

Tereza:

Pe mine, spre exemplu, mersul cu bicicleta mă binedispune. De multe ori, e mai bun ca o cafea de dimineaţă. În drum spre serviciu, îmi iau doza de energie din pedalat. Îmi place să practic ciclism de şosea sau MTB pentru ca este un antrenament fantastic pentru puterea minţii. Cât de rapid poţi să pedalezi, câţi kilometri poţi să parcurgi, cât de bine poţi înfrunta obstacolele - toate acestea ţin în primul rând de capacitatea de a ne învinge limitările ce ţin de noi înşine (sau poate convinge).

Antrenamentul de biking poate fi dureros ÅŸi extenuant, însă te ajuta să îţi depăşeÅŸti limitele. AceleaÅŸi principii se aplică ÅŸi în business - să dai mai mult, să poÅ£i mai mult, să dai un randament mai bun. Concentrarea necesară pe bicicletă, mai ales în cadrul unei competiÅ£ii, mă ajută foarte mult să imi „antrenez” mintea pentru business. Atunci când merg cu bicicleta, am o mulÅ£ime de idei ÅŸi inspiraÅ£ie.

Citeşte mai departe »

Treaba asta cu vorbitul cu cei din jurul tău nu este aşa de simplă. În epoca în care patetismul a căpătat valenţe negative, ne e frică de emoţiile celorlalţi, ne temem să ni se facă unele confidenţe, parcă am vrea să nu fim tulburaţi, să nu aflăm nimic.

Cu toate astea, încă susÅ£in că multe tragedii pot fi evitate prin comunicare. Două-trei vorbe cînd faci de mîncare, un suc la terasă vara, chiar ÅŸi un e-mail lung - fiecare dintre metodele astea îi poate face pe semenii tăi să mai scape de griji, să se descarce. Citeşte mai departe »

Cică în Torino este cea mai mare comunitate de români din cele 2.000.000 dintre ai noÅŸtri răspîndiÅ£i în “Cizmă”. Åži chiar pare aÅŸa, cînd auzi toată ziua pe străzi vorbindu-se în româneÅŸte. Sau în moldoveneÅŸte, că am înÅ£eles că e o limbă diferită. Citeşte mai departe »

Deja îmi e dor de sfertul din salariu care nu va mai veni la mine lunar, atunci cînd îmi voi aduce aminte de el. Nu era mult, dar era al meu, mă ataÅŸasem de el. ÃŽi spuneam “sălăriuÅ£ul” ÅŸi-l drăgălăşeam de fiecare dată cînd îl vedeam. Citeşte mai departe »

Unul mic, de vară, nici prea-prea, nici foarte-foarte. EMSC zice aÅŸa: Citeşte mai departe »

Nu ştiu cum credeţi voi că stă treaba, dar eu zic că atunci cînd vrei ceva, cînd eşti pasionat, cînd te interesează un lucru foarte mult, te gîndeşti la asta tot timpul, lucrezi tot timpul, nu ţii cont de weekend-uri şi de sărbători.

Totul ţine de atitudine:

• StudenÅ£ii de la ID din anul al III-lea termină mai repede semestrul. Nu cred că poÅ£i învăţa mare lucru în timpul tutoratelor în care-l vezi pe prof la faţă ÅŸi cred că puÅ£ini studenÅ£i de la ID chiar citesc poliloghiile din cursurile scrise de pe CD-urile pe care le primesc. AÅŸa că m-am oferit să facem o întîlnire suplimentară, în sesiune, înaintea examenului, ca să fiu sigur că au înÅ£eles cît de cît ceva. O studentă a sărit: “Dar de ce să mai facem asta?”

Citeşte mai departe »