Alice în Ţara Minunilor mă urmăreşte şi îi ia locul Iepurelui Alb atunci cînd mă ghidează în lecturi. Fritz Lang începe să mă bîntuie la Anim’est 2010. L-am găsit în Metropia acum cîteva zile şi l-am mirosit aseară în Teclopolis la Scala. Share

Aseară a fost calupul de competiţie românească, singurul de la Anim’est. Organizatorii au recunoscut că a fost greu să adune filmele, din simplul motiv că… nu se creează mare lucru în România. Eu aş spune că nici atunci cînd se copiază nu se face treaba profesionist. Dar să revenim. Share

O nouă zi la Anim’est şi noi studenţi voluntari pe care-i descopăr acolo. De la unul dintre ei aud că membrii juriului văd chiar prima oară acum filmele înscrise în competiţie, că mîncarea oferită de organizatori nu este chiar aşa de bună şi că există şi voluntari din străinătate. Share

Aceasta a fost aşezarea în faţa publicului a celor doi realizatori plus un producător, la sfîrşitul proiecţiei scurt-metrajelor din bucata 2 a competiţiei internaţionale. A fost o selecţie ciudată de filme, din care recunosc că mare lucru n-am înţeles. Poate metaforele erau prea tari, poate interpretarea ideii a fost schematică, naiba ştie. Share