M-aş fi trezit de dimineaţă, pentru a mă pregăti de defilarea ogligatorie, omagiu adus conducătorilor noştri.
Mama mi-ar fi pregătit micul-dejun: ceai de tei (cu frunze de la ţară, adunate de tataia şi uscate pe ziar în camera de oaspeţi), o felie de pîine (din porţia mea de jumătate de franzelă pe zi) cu margarină (scoasă de mult din frigider, ca să se înmoaie) şi gem (făcut de mamaia, tot la ţară), poate biscuiţi şi poate (doamne ajută!) o felie-două de salam cu multe cercuri albe de grăsime care rămîne pe degete. Citeşte continuarea »
Aş da bani grei pe DVD-uri cu jurnale de actualităţi şi alte emisiuni din perioada comunistă, dacă TVR se va sinchisi vreodată să facă acest demers. Pînă atunci, trebuie să ne mulţumim cu unele imagini de arhivă din Fototeca online a comunismului românesc. Citeşte continuarea »
Ah, ce senzaţie de libertate îţi poate oferi deplasarea cu mijlocul de transport “două picioare” în Bucale!
Un cor de claxoane numai bune de ignorat, burtoşi la volan nervoşi, pe punctul de a le plesni vena, poliţişti care dirijează circulaţia trăgînd cu ochiul la ritmul semaforului - astea pe de o parte. De cealaltă parte eşti tu - pietonul de Bucureşti.
Oraşul îţi aparţine acum, calci prin zăpadă fără să ştii că sub ea este un automobil abandonat de proprietar pentru că nu l-a mai putut găsi, fluieri a pagubă la trafic, asculţi muzica în playerul MP3, mergi la piaţă şi unde mai ai treabă.
Poveştile Bucureştiului în poze vintage , cum ar zice cineva:
Evident, utilajele de deszăpezire au fot pregătite şi au ajutat la fluidizarea traficului.
Aseară, Petrişor Obae m-a sunat să mă îndemne să “dau pe TVR”. Eu mă uitam pe OTV, unde Vadim şi Beeecali ne îndemnau să-i votăm sau cam aşa ceva.
Pe TVR, ce văd însă? Of, amintirile…
Ca pe timpuri, tineri înflăcăraţi de discursurile candidaţilor la alegerile europarlamentare agitau cu elan steguleţe cu însemnele partidelor.
Micuţii zombie au făcut acelaşi gest timp de două ore, asemeni unui Charlie Chaplin multiplu, dintr-un Modern Times politic şi lugubru. Parcă telecomandaţi, puştanii plătiţi probabil cu 50 de lei pe întreaga seară şi-au golit mintea de toate gîndurile rele, şi-au anulat facultăţile, masteratele şi doctoratele absolvite de unii dintre ei pentru a da din mînă ritmic, agitînd bucăţica simbolică de hîrtie.
Am făcut un montaj video cu o coloană sonoră aleasă la repezeală, spre bucuria site-ului Pagina de media. Iată-l şi aici:
Nu e o zi tristă pentru că am plătit chiria sau pentru că, la citirea contoarelor de apă, am constatat că am consumat prea multă caldă, ci pentru că broscoiul sovietic împlineşte în neştire ani, în timp ce eu şi alţii de vîrsta mea nu ne simţim prea bine. Măcar ăia care au murit în decembrie 89 sunt liniştiţi, în gropile din cimitire.
De ziua leprei, cîţiva tineri atenţi au venit la Iliescovici, să-i ureze să trăiască atît de mult încît să plătească pentru răutăţile făcute de-a lungul vieţii.
Copiii au fost simţiţi şi au vrut să facă un gest frumos. Oare de ce portarul şi babuştile din anturajul negului i-au agresat?
Tinerii au fost legtimaţi de jandarmi, pentru că se organizaseră în grup. De ce babuştile nu au fost legitimate, pentru că gerontogrupul era mai mare decît cel al tinerilor… Citeşte continuarea »
Zilele astea, cei 10 cititori ai blogului meu au fost înnebuniţi de avalanşa de articole despre comunism, Iliescu şi generaţia desenelor animate. Le cer scuze şi explicaţia este că sunt la vîrsta critică a generaţiei postcomuniste.
Ca să nu mă dezic, vă ofer cadou de ziua de 23 decembrie (cînd în România se lupta împotriva unui duşman invizibil) prezentarea pe care am pregătit-o pentru proiecţia documentarului lui Alex Stănescu. Viorica Bucur a făcut referire la această prezentare în discuţia de după:
Pentru cei care preferă vizionarea offline, descărcaţi prezentarea (format PPS, 3,41 MB) şi fondul sonor (format MP3, 5,71 MB) în acelaşi loc pe calculator. Dublu clic, clic după primul slide şi curge singură!
A, pentru cei care nu s-au prins sau care ştiau numai forma “memento”, acel “mementete” din titlu înseamnă “amintiţi-vă” în latină. Scuze, deformare din liceu…
Nicolae Ceauşescu la recepţia dată la Snagov,
în cinstea zilei de 1 Mai, [Fotografia #A079],
Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 31/1966
Ieri, Adevărul a început campania de vînzare a ziarului la pachet cu un DVD cu o biografie a unei persoane care a marcat istoria. Şi dacă nici Ceaşcă nu a făcut asta, atunci cine, Iliescu ;-) ? Ieri a ieşit pe piaţă numărul din Adevărul de duminică, alături de respectivul film.
Vînzătorii de la chioşc s-au adaptat din mers şi vindeau azi exemplarul cu 10 lei, în loc de 7, pentru că, spuneau ei, “şi noi l-am luat cu 8 lei de undeva”. Cu mulţi cumpărători le-a mers. Ieri, chioşcurile nu au fost deschise, deci azi s-au făcut tranzacţiile.
Ce ironică soartă… Există pe piaţă o mulţime de cărţi (inclusiv Orizonturi roşii a lui Ion Mihai Pacepa) şi filme (inclusiv Memorialul durerii al Luciei Hossu Longin) pe tema asta şi nu sunt cunoscute de oameni. Oricum, cu cît mai multe amintiri, cu cît mai multă documentare, cu atît mai bine!