Cînd am auzit anunţurile a vreo două ziare tipărite conform cărora renunţă la varianta print şi vor apărea exclusiv online, am avut un rictus. Nu înţeleg nici în ruptul capului cum pot ziarele de al căror nume publicul aproape uitase să mizeze pe prezenţa online, din moment ce au mari probleme de management, de politică redacţională şi mai ales de scriitură pentru online.

Numai dacă locuieşti într-o peşteră fără acces la Internet poţi ignora ce se întîmplă în UE şi în restul lumii: ziarele care renunţă la ediţia tipărită au un plan foarte clar de promovare a prezenţei online, sunt autodidacte şi scriu pentru public. A, ba chiar reporterii lor se mai şi mişcă din birouri şi fac, ghici ce, jurnalism! Iată cîteva probleme care fac distanţa destul de mare de la “trecem pe online” la realizarea planului. Citeşte continuarea »

Continuă vertiginos degradarea limbii române, singurul lucru românesc pe care-l mai aveam, din moment ce Cioran şi Ionescu sunt francezi şi micii şi sarmalele le găsim şi în alte ţări la loc de cinste. Cred că 2010 va fi un an la fel de fructuos în schilodirea limbii noastre şi tot mai mulţi tineri vor ridica din sprîncene cînd voi folosi la facultate vreun regionalism, un arhaism, sau - doamne fereşte! - vreo figură de stil.

Iată cîteva trend-uri în romglish auzite pe la televizor, pe stradă, la şcoală sau citite în presă:

servicii

Este prescurtarea de la servicii secrete . Se presupune că ştim cu toţii despre ce servicii este vorba, chiar şi fără adjectivul secrete . Dacă nu înţelegem, să ne fie de bine, că doar n-or sta jurnaliştii să ne explice în articol!

Citeşte continuarea »

Trăim vremuri tulburi, în care războaiele nu se mai duc la suprafaţă, sunt mult mai parşive şi sunt mediate tehnologic. Aud că prin China, Coreea de Nord, Iran şi alte ţări libere nu prea mai ai voie să vizualizezi orice site te taie capul. Cum ar veni, anumite domenii de Internet sunt “banate” de admini cooperativi, din interiorul companiilor, trusturilor, organizaţiilor. Practica asta a ajuns şi pe la noi, deşi Românica e o ţară mîndră din UE, NATO şi alte UI.

Nu e totul pierdut. Cea mai mare bucurie a cenzorilor este să abandonezi lupta. Ei da, îţi poţi pierde locul de muncă, dar îţi rămîn familia, prietenii, aerul (poluat, dar al tău), speranţele. Aceşti copii ai lui Big Brother vor muri înaintea ta (excepţie făcînd iliescu), forţele răului au nevoie de ei cît mai repede. Tu te vei adapta, vei suferi la început şi apoi vei zîmbi şi te vei gîndi că ai ce să le povesteşti copiilor la pensie, fără ruşine.

Sfaturi practice:

- citeşte ghidul cyberdizidenţilor pus la punct în fiecare an de Reporters sans Frontieres. Te învaţă cum să lupţi, ce să faci în caz de viaţă într-un stat totalitar cum devine din nou Românica.

  Ghidul cyberdizidentului (3.5 MiB, 176 descărcări)

- foloseşte site-uri care fac bypass la serverul local. Adică tu introduci adresa site-ului interzis, iar site-ul prieten îţi face legătura mai dearte. Două exemple:http://www.spysurfing.com şi http://alienproxy.com . Evident, cenzorii îţi vor interzice accesul şi la aceste site-uri, de aceea nu dau aici lista tuturor acestor site-uri, le vei descoperi singur cu Google.

- accesează site-urile respective de pe mobil. Nu-ţi trebuie neapărat abonament de date, poţi folosi WAP-ul, în fond te interesează mai mult conţinutul de tip text de pe site-ul interzis, nu flash-urile şi reclamele.

- nu strică să reclami aceste practici la Comisia Europeană, Amnesty International şi Reporteri fără frontiere. Poţi încerca şi la sindicatele de presă locale, dar am unele rezerve aici (mai ales dacă nu ştii chineză sau coreeană).

- abonează-te pe Web la feed-urile RSS ale site-urilor respective. Mie îmi place Netvibes.

Păi succes şi să ne scrii şi noi îţi dăm link şi trackback!

(Foto: SXC.hu)

Noroc cu IAA că am aflat şi eu despre această revistă de cartier. Am trecut prin zonele unde se distribuie, dar n-am fost deranjat de nimeni cu un exemplar al publicaţiei.

În interviul de la IAA, Diana Căpăţînă spune că numărul al treilea va avea în prim-plan un portret al Bambinei, cea mai tare florăreasă din zonă şi va anunţa, ca de obicei, evenimentele organizate de instituţiile culturale din cartier.

O zonă plină de viaţă, care integrează contrastele şi mix-ul cultural existente. Fiind aproape de centru, e o chestiune de timp până când va deveni un „hot place”. Şi există şansa ca, în acest caz, lucrurile să se desfăşoare aşa cum ar trebui – recuperând clădirile istorice de aici şi punând în valoare potenţialul zonei.

Iată aici numerele 1 şi 2 ale celebrei reviste, graţie site-ului ICR:

  Revista Uranus-Rahova nr. 1 (5.7 MiB, 333 descărcări)

  Revista Uranus-Rahova nr. 2 (2.8 MiB, 268 descărcări)

Trăsuri trase de cai neîngrijiţi trec pe înserat pe străzile staţiunii, iar vizitii îşi cheamă muşterii sunând dintr-un clopoţel.

E ceva în neregulă cu fraza de mai sus preluată din site-ul de azi al unui mare ziar? Citiți mai rar și veți constata că lipsesc doi de ”i” în două locuri diferite. Am constatat că tinzi să greșești mai mult cînd ai un text mai mic de scris.

Poate că știm noi să vorbim cît să ne înțelegem, dar un jurnalist se presupune că are și ceva artă în scriitura sa. Articulînd hotărît un substantiv, poți exprima altceva decît dacă e el e articulat nehotărît. Mai iese o ironie, îți creezi un stil, te mai citește lumea.

De aia zic să fie teste de gramatică și cultură generală încă de la admitere. La FJSC, s-a reintrodus testul la limba română și tare aș vrea să văd la anul cum revine și cel de cultură generală (”Cine a proiectat podul Anghel Saligny?”). Testele să fie periodice în redacții, pentru că are balta pește și nu e nevoie de mulți oameni pentru a face ceva prost, ci de foarte puțini.

În liceu, mă tot bătea la cap un prof cu un citat din Caragiale: ”Un gazetar bun are nevoie de cinste și gramatică”. Cînd a aflat că dau la Jurnalism, a început să insiste cu citatul. Văd că și unii tineri cred în zicala asta.

Legitimație de presă națională? Da, dar pe baza unui test de gramatică. Pentru că mi-e greu să cred că unul care nu știe bine limba maternă va fi un jurnalist bun.

ACTUALIZARE

Rezultatele la admiterea 2009 la FJSC.

Acest articolaş este destinat în principal liceenilor care vor să dea admiterea la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) în acest an. Se presupune că absolvenţii care vor da la masterat se descurcă ceva mai bine, dar nu strică să arunce şi ei o privire peste aceste informaţii.

Schimbări la admitere

În acest an, sunt două mari schimbări la admitere: Citeşte continuarea »

La consiliul de ieri s-a votat: proba de limba română revine la admiterea la FJSC. S-ar putea ca examenul să fie în iulie la anul şi să constea într-o probă scrisă, cu următoarea structură:

- Creativitate şi expresivitate: Naraţiune (cu elemente de descriere şi portret)

- Creativitate şi expresivitate: Argumentare

- Limba română (lexic, în principal)

Cică studenţii din anii I şi II au cerut reintroducerea probei. Nu ştiu motivele, dar bănuiesc că nu mai suportau modul barbar în care vorbesc şi scriu ei înşişi sau vor pur şi simplu să limiteze numărul de candidaţi, ceea ce nu poate decît să mă bucure. La micşorarea numărului de locuri nu pot spera, deşi ar fi soluţia supremă pentru a filtra.

Partea proastă este că se va adopta DOOM din 2005 ca bază pentru proba de limba română, ceea ce înseamnă că trebuie să mă pun la punct cu romglish şi să mă dedublez, ca să pot considera că e corect massmediei şi niciun.