În textul ei, Lavinia Cical dorește să vă facă să citiți cartea “Pe când eram o operă de artă”. Cronica de carte a fost mereu un gen dificil de text, la granița dintre jurnalism și literatură. Ia să vedem, cine va cumpăra cartea după ce va citi această cronică?

Claudia Carabă a stat de vorbă cu Doru Ionescu. Astfel aflăm cîte ceva despre istoria Clubului A, dar și lucruri inedite, precum faptul că, în timpul comunismului, artiștii nu puteau ieși din scenă pe partea stîngă, deoarece gestul ar fi putut fi interpretat ca fuga în Vest.

Oana Căloiu abordează generosul subiect al liftului din Leu în textul ei. Un lift misterios, capricios, bătrîn și neschimbat. Liftul din Leu este un univers în sine și funcționează după regulile unui univers paralel. Citiți.

În textul său, Romulus Bălășoiu se întoarce spre popor. El încearcă să exploreze motivele pentru care românii nu-și iubesc țara. Sau poate o iubesc dar nu-și dă el seama?

Mădălina a asistat la examenul studenților din anul al II-lea de la Actorie Păpuşi-Marionete din cadrul UNATC-ului. Le-a surprins gesturile, colaborarea cu păpușa, puțin din relația student-profesor și și-a dat seama că un examen nu înseamnă numai să scrii cu pixul pe hîrtie, supravegheat de profesori.

În textul ei, Corina Tudosan face unele observații asupra tendinței adolescenților români de a se prezenta “altfel” pe Facebook. Nevoie de afecțiune, lipsa dragostei din familie, nevoia de atenție din partea semenilor sau pur și simplu dorința de a epata? O studentă din anul I încearcă să dea răspunsuri.

În acest text, Ioana Alina Comșa, studentă în anul I, se detașează puțin și face unele observații despre generația din care face și ea parte. Puțină ironie, puțin cinism, dar un text realist despre cît de greu este să găsești repere cînd abia ai pus piciorul în lumea universitară.