Despre conflictele din blogosferă şi dintre asociaţii, pe tema bicicletei 14


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 5 min)

Nu înţeleg conflictele mocnite care există între diverse persoane care deţin asociaţii, persoane publice şi persoane care-şi doresc faima.

Pînă acum cîţiva ani, nu m-aş fi gîndit că se poate merge cu bicicleta în Bucureşti. Străzi îmbîcsite, lipsa pistelor speciale, agresivitatea şoferilor… Balconul mic, chiriile mereu schimbate etc. Dar dacă îţi place un lucru, treci la acţiune. Ţin bicicleta vertical în lift, zîmbesc frumos vecinilor cînd se aud zgomote cînd lovesc uşile cu ghidonul, o îngrămădesc pe balcon.

Îi admir pe bloggerii care se implică în probleme actuale şi îmi plac persoanele publice care susţin cauze „imposibile”. Folosesc orice ocazie de a mă aduna cu cei care cred în aceleaşi lucruri ca mine, care luptă încet şi discret pentru a schimba unele comportamente, gîndiri, legi.

De aceea am mers cu bucurie la  pedalarea din Herăstrău de duminică, la apelul lui Cabral şi al lui Dragoş Bucurenci. Nu sunt prieten cu nici unul dintre ei, am schimbat două vorbe la Webclub şi alte evenimente mondene, dar asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu unele dintre iniţiativele lor. Nu sunt invidios pe popularitatea lor, pentru că nu a fost cîştigată decît prin muncă şi creaţie originală, nu pe scandal şi controverse, cum este cazul altor vedete. Mă bucură orice iniţiativă legată de promovarea bicicletei în Bucureşti, indiferent de la cine ar veni.

Este chiar îmbucurător faptul că ei îşi pun la bătaie reputaţia pentru a promova transportul ecologic în acest oraş urît şi prăfuit şi mă bucur că şi alţii (precum Vlad Petreanu) îi urmează. Dacă nici pe Cabral, Bucurenci şi Augustin Julea nu-i recunoşti în parc, atunci pe cine?

Mai concret:

– am înţeles, pedalarea de duminică a fost într-un parc unde nu e interzis să mergi cu bicla sau rolele. Dar a fost televiziunea acolo, ne-au văzut bucureştenii, s-a vorbit despre asta. Altcineva propune o altă acţiune, în 9 mai, în parcul IOR, unde e interzis accesul bicicletelor, chiar dacă nu mereu te opreşte gardianul. El face propunerea pe blogul lui Cabral, criticînd iniţiativa acestuia de duminică. După discuţii aprinse, Cabral pare că acceptă acţiunea din 9 mai, care va fi una ilegală, conform prevederilor legale privind adunările publice.

– există tot felul de asociaţii ale bicicliştilor şi ecologice, dar nu prea se înţeleg între ele. Asociaţia Bate Şaua să Priceapă Iapa organizează mai ales acţiuni pentru bicicliştii profesionişti (cum este turul pe litoral), care nu prind la bucureştenii biciclişti începători şi nici la bloggerii care abia şi-au luat biclă. Deci o nişă, am înţeles, au treaba lor. Dar de ce să critici iniţiativele asociaţiei Mai Mult Verde, pe baza unei antipatii pe care o ai faţă de preşedintele ei? Eu am fost singurul care a îndemnat lumea la pedalarea din parc, pe grupul de discuţii al asociaţiei Bate Şaua, iar singura replică a fost a unei persoane importante din asociaţie, care şi-a reiterat nemulţumirile la adresa lui Bucurenci. Stai puţin, care era scopul nostru, bicicleta sau conflictul personal? În plus, Bate Şaua nu are ceva ce Mai Mult Verde are: relaţii publice. Sunt necesare în ziua de azi, ajută la promovarea acţiunilor tale, asigură vizibilitate în mass-media.

– un alt conflict, care însă nu se manifestă deocamdată, este cel dintre bikerii cu biciclete de minimum 1.000 de euro şi tot felul de dotări nemaivăzute şi cei de oraş, cu biciclete recondiţionate sau cumpărate de la Cora. Cei inteligenţi pot înţelege că sunt publicuri diferite, că eu merg cu bicicleta prin oraş pe părţile asfaltate şi nu m-aş aventura niciodată pe teren accidenta, pentru că nu-mi permit bicicleta şi burta. Deci nu înţeleg condescendenţa primilor faţă de cei din urmă, manifestată pe bloguri, pe grupuri de discuţii şi uneori pe stradă (f. rar, ce-i drept).

– în registrul comic, mi-a plăcut conflictul închipuit dintre Cabral şi Piticu. Cel din urmă a înscenat accidentarea biciclistului Cabral, pe trecerea de pietoni. Faptul că se vorbeşte despre asta, chiar şi la nivel de glumă, atrage atenţia asupra faptului că bicicliştii bucureşteni au nevoie de spaţii delimitate şi practicabile în care să-şi desfăşoare activitatea ciudată.

Eu zic, în naivitatea mea: decît conflict, mai bine cooperare între asociaţii şi bloggeri, pe tema transportului alternativ. Şi să se vorbească despre asta în blogosferă, de bine sau de rău. Aşa am învăţat eu la şcoală, că polemica naşte acţiune, atît timp cît se respectă bunul-simţ şi fair-play-ul.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

14 gânduri despre “Despre conflictele din blogosferă şi dintre asociaţii, pe tema bicicletei

  • Cabral

    De acord cu tine, bine punctate problemele.

    Si continuand ideea ta, sau mai degraba tragand o concluzie, intreb: se face asta pentru imagine sau pentru scopul in sine?

    Pentru ca daca in lupta contra drogurilor (intru prevenire, zic) trebuie sa ma iau de mana cu X (pe care sa spunem ca nu-l suport) stiind ca asa asigur succesul campaniei… atunci il iau de mana cu inima relaxata!
    Pentru ca ar trebui sa conteze ce se reuseste si nu cine primeste medalia.

  • Piticu21

    Bai, deci eu chiar am dat peste el. Adica … da … ai dreptate. De ce sa ma lovesc de un biciclist in trafic, daca el ar avea si putea sa circule pe undeva. Sunt satul ca trebuie sa ma uit dupa toti distrusii cu masini

  • George Hari

    Cabral, pe mine, ca biciclist ocazional simplu, nu mă interesează pentru ce face, atît timp cît face. Sunt atîţia bloggeri şi vedete cu capital de imagine care nu fac nimic, deci aplaud iniţiativele. Pe de altă parte, e altceva cînd aude primarul că unii precum Petreanu, Cabral, Bucurenci etc. se implică şi au în spate asociaţii şi mass-media.

    Piticu, sorry dar în pozele alea Cabral nu pare că suferă. Iar bicicleta e intactă. Iar tipele din spate se cam rîd. Şi mai lasă şi tu invidia pe ăştia din Zelist top 10 :-)

  • Ghicitor in fund

    Actiunea va fi ilegala DOAR DACA nu vom primi autorizatie de a protesta (insa se lucreaza la asta si sansele sunt destul de mari sa o primim ;) ) Iar daca nu vom primi autorizatia, o vom face sa fie legala, pedaland pasnic pe pista de biciclete din jurul parcului. Doua sute de biciclisti invartindu-se in jurul parcului nu au cum sa nu fie observati!

  • George Hari

    Iti urmaresc blogul si pe al asociatiilor si stiu ca ati cerut autorizatie, va tin pumnii. Iar daca nu, ai dreptate, se poate socializa in sa, in jurul parcului.

    Sper sa vina cit mai multa lume!

  • Marian

    Citind aceasta pagina am inceput sa inteleg niste lucruri. Culmea e ca observasem ca ciclistii de sosea se considera „mai superiori” ciclistilor de parc. Insa am crezut ca este o problema personala, a fiecarui individ. Acum, cand am citit despre „asociatii rivale”, inteleg aceasta ruptura dintre grupuri.
    Domnule GHP, mi-ai deschis ochii ! Pacat… Acum o sa traiesc cu senzatia ca si aceasta lupta este pierduta din start.

  • un ciclist

    Foarte mare dretate ai in cea ce spui. Am fost si eu in herastrau si chiar nu ma interesat ce vedete vin. Am simtit doar ca e si datoria mea sa fac asta daca altii pot si o sa simt acelasi lucru si pe 9 mai… eu unu am incercat sa dau de stire pe diferite forumuri de la cele de plictiseala pana la cele de torent asa ca sper sa avem ceva participanti.

  • Dragos Istrate

    Eu nu am venit in parc in acea duminica desi imi propusesem s-o fac, dar am fost vineri la critical mass. Astazi am cautat pe internet sensul expresiei „critical mass”, de-abia astazi desi am fost la vreo 4 cmr-uri in ultimele 16 luni si am aflat-o: „http://en.wikipedia.org/wiki/Critical_Mass”. Stiu de certurile dintre organizatii si sunt de parere ca nu ar trebui sa fie asa. Ar trebui sa ne trezim si sa aflam ca nu pedalam pentru ca un lider de grup sa ajunga vedeta, ci pedalam pentru noi insine, ca sa evitam aglomeratia, pentru sustinerea unui sport, pentru ca nu ne permitem o masina sau pentru ca vrem sa protejam mediul… Vineri va fi pentru mine o zi lunga si plina de impresii, bune sper. Nu conteaza ca nu am unde dormi sau cu ce ma intoarce de la Constanta, tot ce conteaza este ca va fi o aventura frumoasa(umbrita usor de echipajele de politie si televiziune care ne insotesc) pentru mine pe care prefer sa o petrec pe bicicleta decat sa stau in spatele unui nickname pe un forum si sa-mi exprim parerile si opiinile in necunostinta de cauza. Voi incerca sa iau parte si la alte actiuni ale diverselor asociatii dusmane sau nu. O bicicleta in plus pe strada conteaza…

  • George Hari

    Marian, nu exagera, nu e situaţia aşa de rea. Nu am fost în vreo situaţie de conflict făţisă, dar ea se simte cînd treci pe lîngă oameni cu MTB-uri sau cînd mergi la o acţiune comună, unde se discută despre tunarea bicicletei, înainte de marşul propriu-zis. Gîndeşte-te şi la alt aspect: cu cît ai o bicicletă mai şmecheră, cu atît îţi va părea mai rău cînd îţi va fi furată.

    Ciclist, ăsta e spiritul bun. Nici eu nu am fost prima oară atunci în Herăstrău şi oricum folosesc şi eu diverse ocazii pentru a vedea cum arată şi alţi biciclişti „de parc”, cum zice Marian.

    Dragoş, sper să vii cu veşti de la Constanţa. Şi sper să rezişti, că eu sunt sigur că nu aş putea, cel puţin acum. Mă mulţumesc cu asudatul după cei 8 kilometri ocazionali săptămînali. Se adună, încet, încet…

  • abstract writeman

    foarte dezamagitoare, conflictele astea personale. eu n-am nici bicicleta si nici nu cred ca sunt in stare sa pedalez prin oras, ca sunt ochelarist fara simtul orientarii si neatent. dar mi-a placut initiativa si am fost sa fac poze si sa le spun ca-i simpatizez unor oameni care au curajul si buna dispozitie sa pedaleze pe unde eu n-am curaj. micile factiuni intr-o lume oricum mica nu ajuta la nimic…

  • George Hari

    Writeman, soluţia pentru tine ar fi o bicicletă pliabilă. Unele se fac atît de mici încît le pui în rucsac, fără glumă. Costă mai mult, dar fac banii. O iei cu tine în autobuz, în locul pentru cărucioare şi te dai jos la Victoriei. De acolo pînă în Herăstrău e o pistă cît de cît bună şi sigură, deci se pot da cu bicla şi ochelariştii :-)

  • augustin julea

    Ma bucura nespus tema abordata,ma rog,exceptand micile mancatorii mioritice.Atata timp cat cei mai multi romani inca arunca sticlele de bere si cartoanele de mici pe gazon si isi parcheaza jeep-urile pe rondul de flori este normal ca numarul biciclistilor sa fie deocamdata destul de firav .Imbucurator insa este faptul ca tot mai multi constientizeaza ca problema poluarii, stresului citadin si sedentarismului nu e o gluma occidentala iar ciclismul este cel mai la indemana,ieftin si sanatos sport si mijloc de transport.
    We are fighting against oil addiction with human power trensportation. Join our fight! Park your car and ride your bike! http://www.treehuggers.ro