Retrospectiva franceză – În faţa grupelor de étudiants 5

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)

Cînd auzi „J’ai pas envie” înainte de prezentarea pe care o faci în faţa unei grupe de studenţi, parcă-ţi piere cheful. Ulterior mi-am dat seama că studenta respectivă se referea la cursul pe care urma să-l aibă la acea oră cu profesorul din orar. Au avut toţi surpriza să mă aibă pe mine în locul lui.

Universitatea Paul Valery Montpellier III are cîţiva ani la activ, dar clădirile din campus arată destul de rău. Laboratoarele şi sălile s-au păstrat totuşi la linia de plutire, dar design-ul – futurist la acea vreme – îţi dă acum o senzaţie de dezolare. Era foarte cald atunci în oraş şi asta a compensat uşorul disconfort.

După ce am fost prezentat drept „un jeune enseignant qui vient de… de… Roumanie, n’est-ce pas?”, am încălzit atmosfera cu o glumă-două. Am avut revelaţia că pot face glume în franceză şi că studenţii chiar au rîs în urma lor. Poate de milă…

Studenţii la lingvistică au fost interesaţi de prezentarea mea despre impactul Internetului asupra societăţii şi despre jurnalismul civic online, poate pentru că erau lucruri noi. Ca şi în ţară însă, atenţia unui student din anul al III-lea se pierde pe parcurs. La modă sunt SMS-urile trimise în neştire, practic nu a fost nici un student în sală care să nu se fi jucat măcar cîteva minute cu mobilul. Am fost surprins să aflu că nu mulţi dintre ei au bloguri, că nu prea ştiau care sunt cele cinci întrebări fundamentale în jurnalism şi că vag îşi aminteau ce este Minitelul.

Am avut dezavantajul avantajul că am ţinut aceeaşi prezentare în faţa a trei grupe de studenţi. Am putut adapta vorbele şi prezentarea de pe ecran, astfel că ultima grupă a beneficiat de o prezentare perfecţionată. La aceeaşi ultimă grupă s-a format chiar o coadă mică de studenţi care voiau să mă întrebe cîte ceva.

A doua zi, prezentarea a avut loc în amfiteatru. Nu mă aşteptam ca grupul de vreo 150 de studenţi să fie aşa de mult interesaţi de ponturile privind folosirea aplicaţiei Power Point. Nici prima prezentare nu a fost de lăsat – Tehnici de lucru pe Internet. Am fost surprins de data asta de dotarea precară din amfiteatru (am stat vreo 15 minute pînă cînd tehnicianul a adus un alt proiector care se înţelegea cu laptopul meu, timp în care nu m-am sfiit să fac puţin standup comedy). Şi aici la sfîrşit am avut parte de întrebări din partea lor şi chiar un student mi-a cerut cîteva sfaturi despre cum să conceapă o prezentare PP pe care urma să o facă în faţa unor elevi de şcoală generală.

M-am bucurat că am fost primul prof de la FJSC la Montpellier şi cu ocazia asta poate am spart gheaţa. Este interesant faptul că, atunci cînd e pe cale să vină la noi un prof străin, ne dăm peste cap să aibă o şedere plăcută şi totul să meargă ca pe roate. În schimb, eu a trebuit să aştept cîteva zile un răspuns la un e-mail, prin care mi s-a spus că trebuia să scriu unei alte persoane decît destinatarul iniţial.