(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Este deţinătoarea adevărurilor supreme, este regina dilemelor, este prinţesa bîrfelor. Este alfa şi omega a comunicării interne şi sursa a cărei identitate nu poate fi divulgată niciodată. Este Lenuţa, Florica, Tanţa. Femeia de serviciu din orice instituţie.
Cînd eram student, ni se spunea să ne împrietenim în orice instituţie cu omul de la pază şi cu femeia de serviciu. Ei sunt cei care află primii, sunt cei care pleacă ultimii, cei care tac dar ascultă. Pune-te bine cu ei şi vei avea constant informaţii numai bune de încrucişat.
Teoria mea este că femeia de serviciu este atotştiutoare pentru că, în activitatea ei, este învăţată să-şi facă treaba fără să se facă auzită. Ea este în săli şi birouri fără să ştii că mai e cineva acolo în afară de tine. Spui vrute şi nevrute, iar Florica înregistrează în memorie. Bîrfeşte-ţi colegii şi Lenuţa va transmite cui trebuie. Poţi şopti, că Tanţa oricum are auzul mult mai dezvoltat decît al celor care nu sunt femei de serviciu.
La voi în companii cum e cu femeia din umbră?
La mine in companie femeile de serviciu fura tot ce gasesc pe birouri atunci cand fac curat. Si cum nu avem dulapuri unde sa ne lasam chestii, mai ascundem covrigei nemancati de pe o zi pe alta pe sub mormane de hartii dar culmea, dispar si de acolo :)
Pe de alta parte intr-o dimineata m-am trezit cu tastatura curata, lucioasa, si lucrurile aranjate pe birou foarte frumos.
Cred ca depinde de cine este de serviciu pe etajul asta :)
Cat despre cat de informate sunt, in cazul meu e recomandat sa te pui bine cu secretarele, ele stiu totul.
La fostul job femeia de serviciu era pazitoarea cheilor magice fara de care nu puteam intra in birou. In cadrul internshipului Ogilvy exista in mod ciudat intotdeauna cineva care venise acolo foarte devreme sau statuse peste noapte, altfel nu-mi explic cum mereu cladirea era perfect ordonata cu oameni care incepeau munca cu o ora mai devreme decat ar fi trebuit.