Evul Mediu din presa română a lui 2011 2

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 7 min)

Azi s-a lansat LIBERTATEA PRESEI ÎN ROMÂNIA 2010, raportul anual al Agenţiei de Monitorizare a Presei.

Pasionaţii sunt rugaţi să descarce raportul integral:

[download id=”45″]

Spicuim din cuprins:

Imixtiunile politicului și a intereselor obscure în activitățile editoriale ale unor instituții de presă/ publicații au avut repercusiuni negative și în sfera de business. În luna august, grupul media german WAZ și-a anunțat decizia de a se retrage de pe piața media din România. Principalul motiv invocat a fost politizarea (distorsionarea politică a) informațiilor din presă, determinată de „oligarhii [care – n.r.] îşi cumpără ziare şi reviste, nu atât pentru a face bani, ci pentru a obţine pe această cale influenţă politică” , potrivit președintelui WAZ, Bodo Hombach.

„Mogulii” au devenit, mai mult ca niciodată, vedetele propriilor instituții de presă. Jurnaliștii au fost puși în situația de acut conflict de interese de a relata despre scandalurile care-i aveau în centru pe propriii patroni și chiar despre arestarea acestora. Acuzațiile includ șantajul, favorizarea infractorului, colaborarea cu Securitatea sau delapidarea. Acoperirea acestor subiecte a fost un test de independență și etică jurnalistică. Televiziunile de știri nu l-au trecut. S-au transformat în avocaţii patronilor, i-au transformat pe aceștia în martiri și au făcut presiuni asupra justiției.

Și în 2010 jurnaliștii au fost țintele agresiunilor, amenințărilor, intimidărilor și insultelor. Astfel de comportamente agresive au venit deseori de la politicieni, funcționari publici și, într-o măsură îngrijorător de mare, din partea polițiștilor. Printre agresori s-au numărat și sportivi reputați, cum ar fi șahista Elisabeta Polihroniade sau fostul tenisman Ilie Năstase. Europarlamentarul George Becali a înjurat din nou o jurnalistă care se interesa de declarația sa de avere. Un jurnalist din Valea Jiului a aflat că un grup organizat din zonă era dispus să plătească 2.000 de lei pentru agresarea sa fizică. Doi cameramani au fost bătuți de un braconier, și, respectiv, de un bodyguard, iar camerele de luat vederi le-au fost distruse. Un paparazzo amator a fost lovit ușor cu mașina de o vedetă. În mai multe oraşe, reprezentanţi ai forţelor de ordine au agresat jurnaliști, în timp ce aceștia încercau să documenteze subiecte pe care le considerau de interes public. Într-o dezbatere publică, Christian Ciocan, purtătorul de cuvânt al Poliției Capitalei, a afirmat că cetățenii au dreptul să filmeze și să fotografieze polițiști, indiferent dacă sunt sau nu în timpul programului, atâta timp cât poartă uniformă, dar că eventualele ostilități întâmpinate din partea oamenilor legii pot fi cel mult sancționate ulterior de către superiorii acestora, nu (întotdeauna) prevenite. Comisarul a precizat și că „polițiștii nu atacă, polițiștii se apără”.

Lia Olguța Vasilescu a anunțat în vara lui 2010 că intenționează să propună o lege care să oblige proprietarii de ziare on-line să modereze comentariile și forumurile. „Trebuie să curățăm forumurile, site-urile serioase, agențiile de știri de toți nevropații și perverșii care înjură și folosesc cuvinte obscene la adresa tuturor”, a explicat Lia Olguța Vasilescu. În urma protestelor publice, Vasilescu a renunțat la inițiativă și, pentru moment, și-a îndreptat atenția spre autoreglementare.

La începutul anului, Curtea Supremă de Justiție a decis reducerea unei amenzi acordate de CNA postului Antena3 în 2009, pentru una din emisiunile „În gura presei”, moderate de Mircea Badea. Pe 3 martie 2009, CNA amendase postul de televiziune Antena 3 cu 100.000 de lei, deoarece Mircea Badea, moderatorul emisiunii „În gura presei”, ar fi instigat la violență împotriva presupușilor ucigași ai handbalistului Marian Cozma, ucis în Ungaria. „Sper că acel comando, n-am alt termen la îndemână, trimis din Muntenegru să-i rezolve pe garoi, bă, sper să şi-i rezolve. Adică, să nu bată atâta drumul degeaba şi să-i prindă şi să-i rezolve pe băieţi!”, a spus în direct Mircea Badea.

Instanța a decis micșorarea amenzii de la 100.000 de lei la 10.000 de lei. Astfel, „instanţa a admis în parte acţiunea radiodifuzorului, în sensul reducerii cuantumului amenzii la 10.000 lei, iar în rest a respins acţiunea”. Potrivit Raportului de Activitate al CNA pentru anul 2010, „Din cele 388 de decizii de sancţionare aplicate în anul 2010 au fost contestate în instanţă 40, până în prezent fiind soluţionate 28 de dosare, din care 27 în favoarea CNA, iar într-unul a fost admisă acţiunea radiodifuzorului”.

Sinuciderea cântăreței Mădălina Manole a fost speculată cu entuziasm de televiziuni și presa scrisă. Doar înmormântarea, transmisă în direct de patru posturi (Pro TV, Antena 1, Antena 3 şi Realitatea TV), a fost urmărită de aproape 2,5 milioane de români. „Înghesuite în jurul gropii, televiziunile au transmis toate detaliile funeraliilor, după o zi în care dispariţia Mădălinei Manole a fost reflectată exagerat mai ales de către canalele de ştiri”, scria jurnalistul Petrișor Obae.

Televiziunile au prezentat în detaliu felul în care s-a sinucis cântăreața, au vânat familia îndurerată pentru declarații și au difuzat poze cu copilul rămas orfan. Pentru aceste abordări, CNA a sancționat Antena 1, TVR 1, Antena 3, Realitatea TV și Kanal D cu 8.300 de euro în total.

Mai mult, redactorul șef al agenției de presă Agerpres a inventat un interviu cu Mădălina Manole cu o zi înainte de sinucidere. Materialul scris de Marina Bădulescu era un colaj de citate de pe blogul Mădălinei Manole și declarații mai vechi. După sinucidere, a fost preluat de toată presa și redifuzat de Agerpres sub titlul: „Ultimul interviu”. Autoarea falsului interviu a fost suspendată două luni, apoi a redevenit redactorul șef al Agenției Naționale de Presă.  La începutul anului 2011 a demisionat.