(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Alex Stănescu este modest. Nu mi-a spus că în poza de mai jos, pe care am mai văzut-o prin presă şi care e folosită şi în Generaţia desenelor animate, se află şi el şi Matei şi ei sunt fotografiaţi de Răsvan Stănescu, tatăl lui Alex şi unchiul lui Matei. Dl Stănescu anunţase că ajunge la proiecţie, dar nu a mai ajuns.
În articolul din Jurnalul naţional, care conţine şi poza respectivă, sunt destule citate care să evoce împrejurările în care au fost realizate acele imagini:
Alex Stănescu (atunci avea 7 ani):
Copiii sunt puşi cu mâna într-un decor cu care nu au nimic de a face, adică moartea care era în spate. Au hainele din epoca aia, fac parte din tapetul ăsta trist, dar sunt cu faţa spre altceva. Mesajul imaginilor este: «trecutul e istorie».
Răsvan Stănescu (atunci avea 42 de ani):
Pentru că umbla zvonul că teroriştii ascund arme unde îşi făceau morţii somnul de veci, nu ne-au lăsat să facem înmormântarea până nu s-au uitat în sicriu. Asta cred că a fost duminică, zi în care a fost cea mai mare puşcăreală din Bucureşti. Poza cred că e făcută puţin mai târziu, la câteva zile după Crăciun.
Secvenţa din documentarul lui Alex în care apare fotografia cu tancul şi omul de zăpadă:
[flashvideo filename=video/gda_cu_poza.flv /]
Impresionant. Chiar nu mai am alte cuvinte. Mi se pare o chestie deosebita