Standup Cafe la HBO te face să caşti 3

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)

Cel puţin la mine ăsta a fost efectul. Am aşteptat cu sufletul la gură acest nou format de emisiune, pentru că ştiam că în străinătate e rupere cu el. Am fost dezamăgit de producţiile de la noi. Fără haz, glume care circulă prin e-mail, public politicos, artişti fazi.

De ce cred eu că nu are succes stand-up comedy-ul de la HBO:

Gesturile. Sunt importante la acest tip de show. Iar ăştia stau stană în general, mai mişcă din mîini uneori în modul în care ne învaţase pe noi tovarăşa învăţătoare că se face, în şcoala primară, cînd recitam poezii de Eminescu. Poţi sugera o mulţime de lucruri prin gesturi, fără să fie nevoie de limbaj. Poţi face glume isterice numai mişcînd degetele, folosind microfonul, combinînd modurile de a privi etc.

Clujeni. Bancurile despre ardeleni sunt amuzante, cele spuse de ei nu. Au accent, vorbesc rar, se pisicesc, se lungesc. Parcă şi publicul rîde ardeleneşte. Sunt accente pe care nu le înţeleg, sunt regionalisme care nu cred că merg la Bucureşti (acolo unde unii plătesc abonamentul la HBO). Care o fi fost poanta cu filmatul la Cluj, nu o înţeleg.

Limbaj corect. La stand-up comedy sunt permise orice licenţe poetice doreşti. Deci bagă argou, joacă-te cu cuvintele, nu lua poante din Cosmo şi nu mai pronunţa atît de corect cuvintele că parcă sunt la lecţia de limba română. Şi, evident, româna nu e engleză. Deci degeaba traduci „what’s with…” prin „ce e cu…”, că nu sună mioritic. În schimb, introdu-ţi numerele cu „Care-i poanta cu…” şi vom spune că eşti de-ai noştri.

Actori. Sau cum s-or numi ăştia care stau pe scenă şi dau din gură la emisiune. Nu iese nici unul în relief, nu te marchează vreunul. Că nu sunt cunoscuţi înţeleg, HBO vrea să promoveze tinere talente. Dar că nu va fi nici unul cunoscut – asta îmi e clar!