(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Am ajuns pe la 8:20. La 8:30 cobor cu Jean-Claude Guyot spre sălile de calculatoare de la COMU din cadrul Universităţii Catolice din Louvain. Relaxaţi, pentru că „e încă devreme”, după cum spune Guyot. Pe la 8:35 încep să se adune. Relaxaţi şi studenţii. Guyot plasează coli A4 cu numele secţiunii pe fiecare bancă. Vor avea de făcut un ziar şi un site toată ziua. Aşa se dau examenele la ei, conform logicii muncii – presa scrisă merge mînă în mînă cu multimedia.
Ajunge şi Benoit Grevisse şi vine şi Estelle, asistenta universitară, cea care va duce greul în acea zi, pentru că va trebui să-i alimenteze pe studenţi cu depeşe de agenţie, să-i supravegheze, să-i ajute. În prezentarea de început, Grevisse pune accentul pe un fapt simplu dar important: ceea ce vor face azi este exact ce ar face într-o redacţie din „viaţa reală”. Au deadline-uri, au reguli, au un redactor-şef, au minte ca să selecteze ştirile şi să le redacteze şi pentru tipar şi pentru ecran.
[nggallery id=15]
Pare că studenţii au înţeles regulile, dar unii duc încet la gură cutia de Sprite, a mirare. Îi vor lămuri redactorul-şef şi responsabilii de rubrică, după şedinţa de redacţie. Aceasta durează vreo jumătate de oră, sub supravegherea profilor, care accentuează mai ales rolul redactorului-şef. Aşa e, e greu să te impui faţă de colegi, dar la fel va fi şi în „viaţa reală”, mai ales la început de drum.
Site-ul deja se umple de ştiri. Cei de la layout vor avea de făcut doar o pagină din fiecare rubrică, slavă domnului! Au probleme cu fotografiile („de unde le luăm, avem dreptul?”), cu videoclipurile (sunt întrebat care format e cel mai bun pentru Web), cu titlurile. Se învaţă încet-încet.
Examenul practic durează pînă la 18:30, cînd se închide ediţia şi se pleacă acasă. Echipă mare, echipe mici, coordonarea profilor, laboratoare bine dotate, legătură permanentă cu piaţa muncii: iată mica reţetă a examenului relevant la o şcoală de jurnalism.
Nu a fost un examen, ci un exercitiu care nu e primul de altfel in forma aceasta.
Activitatile de genul sunt la ele acasa, mai ales in „saptamanile albe”, care sunt negre de-a binelea, cand cursurile inceteaza.
Regula se aplica si pentru radio. De-a lungul unei zile selectam info, cautam, scriem, inregistram, o singura sansa pentru fiecare jurnal-exercitiu, primim feedback si o luam de la capat pana ametim.
Si tv et tot pe acolo.
Asistenta se numeste Estelle. De dragul preciziei. :)
Cu bine !
Parcă anul trecut sau acum doi ani aţi împărţit o grupă în două şi aţi format două redacţii. Asta se întâmpla la unul dintre cursurile dumneavoastră. Ar fi fost frumos să facem şi noi anul ăsta aşa.
DC, merci pentru precizări! Sper să nu mă certe Estelle (dar şi „Celeste” e din aceeşi arie).
Cati, nu facem, pentru că e alt tip de curs şi nici nu prea avem spaţiul şi dotarea celor din Belgia.
In Ro, mai ciudata este chiar rezistenta studentilor la astfel de ”reforme”. Chiar auzisem de la o colega (alt masterat, aceeasi facultate) despre cum studentii au respins un examen simulare in detrimentul clasicului : grile + subiect de sinteza.
Cum să respingă? Nu e la piaţă, nu se negociază forma examenului, mai ales că ea e stabilită prin silabus, încă de la începutul semestrului.
As da si eu un examen similar la Internet, pe langa testarea clasica! Pot?
Cum spuneam ,era un experiment, se daduse o alegere. Sa zicem ca la master se mai scuza rezistenta la experimente pe motiv de job/oboseala.
Pai si la FJSC de ce nu se poate? Si cu dotarea, lasati ca are bani facultatea, dar nu se prea vede ce se face cu ei. Si chiar daca nu sunt dotarile, ceva, ceva tot s-ar putea face. La noi se tot vorbeste de ani de zile despre caracterul prea teoretic al cursurilor din universitati, dar nu se face nimic pentru schimbarea situatiei. De ce oare? Poate pentru ca nici multi dintre profesori nu au experienta practica si nu stiu decat ce au citit in carti? Pana la urma ce opreste universitatile sa se racordeze la ce e afara? Nu cred ca legislatia sau lipsa banilor.
Dorel tată, un text atît de mic şi plin de generalizări şi clişee? Auci! Uite, să ştii că laboratoarele şi o mare parte din cursuri la FJSC sunt practice, te şochează să afli asta? Cu dotarea facem ce trebuie: ziare, site-uri, blog-uri etc. Nu tată, nu ne trebuie bani, noi trăim cu aer şi cu urzici.
Hari, fiule, poate nu stiai, dar domnul decan a luat de la facultate cam 100.000 de lei ca salariu, conform declaratiei de venit. Ceea ce cam inseamna taxele a 40-50 de studenti. Si daca mai adaugam si veniturile prodecanilor, mai ies taxele a 80-100 de studenti. Deci bani eu zic ca ar fi, nu va mai dati saraci. Vin bani si de la stat si din taxe, dar probabil ca se duc in ceea mai mare parte pe salariile profesorilor si alte prostioare. Cat espre cursuri, eu vorbeam la general, nu ma refeream in mod special la FJSC. Pacat ca nu sunt toate cursurile practice si mai sunt si niste profesori cam trecuti, ca sa nu zic altfel, iar cursurile alea de la Chimie la care iti tipa cineva prin difuzor nu mi se par prea „practice”.
Dorele puştiule, probabil ai o senzaţie de confort crezînd că ai informaţii exclusive. Siguranţa din tonul tău mă face să cred că te-ai raliat hoardei de studenţi şi alţi cetăţeni care dispreţuieşte facultatea din motive oculte.
Nu mă consider sărac, am ce mînca şi aş dona cu mare drag salariul meu de prof statului, dacă aş şti că astfel ieşim din marasm.
Despre administrarea fondurilor habar n-am dar trag nădejdea că sunt folosite cum trebuie. Am dotarea necesară pentru cursurile mele, mai vin şi de acasă cu unele accesorii şi ies cursurile ca în străinătate. Că nu sunt eu aşa de strălucit ca alţi profi iar nu depinde de mine, ci de natura care m-a înzestrat cu mai puţine calităţi.