Întîlnire întîmplătoare cu student, piesă într-un act 2


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Au trecut 4 ani şi jumătate de la întîmplarea care m-a mîhnit şi pe care am regăsit-o în diverse forme în facultate. Şi iată că…

Eram la metrou, traversam Piaţa Unirii. Sunt abordat de el şi mă salută.

Începe prin a se scuza pentru acel gest, de acum 4 ani şi jumătate. I-am zis că nu-i port pică şi că am uitat de mult. În plus, faptul că acel gest se repetă sub alte forme în rîndul studenţilor şi al colegilor mei profesori mă căleşte, mă pregăteşte, mă face să fiu precaut.

Mi-a spus că n-a practicat meseria pentru care s-a pregătit la facultate. Face actoria, joacă în nişte piese, jonglează. Cîştigă bine.

Cică s-a gîndit mult timp la acea fază de acum 4 ani şi jumătate şi voia să aibă o ocazie să-mi ceară iertare.

Metroul meu a sosit în staţie imediat ce am ajuns la peron.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 gânduri despre “Întîlnire întîmplătoare cu student, piesă într-un act