(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Aceasta este concluzia unui grup de oameni de știință din Colentina, format din mine. Am constatat asta după ce am văzut Comedia erorilor la Teatrul Masca, de Ziua Bloggerilor. Un spectacol clasic pus în scenă în stilul binecunoscut al teatrului din București.
Este o poveste cu qui pro quo-uri, cu înțelepciune de mare respirație despre relațiile dintre femei și bărbați, cu pasiuni nestăvilite. Dar și cu presa interesată de scandal, cu o anume imposibilitate de a ne retrage puțin pentru a cugeta („Ce mă enervezi!” a fost o replică mult gustată de spctatori), cu alcool („Pune, pune”, spune des stareța care contribuie la rezolvarea încîlcelii).
Anul trecut am văzut Slugă la doi stăpîni, tot invitat de Anca Florea și echipa energică de la Masca. Aprecierile de atunci sunt încă valabile. Cu niște actori care par posedați de o forță artistică bizară, cu replici iuți, cu numere de coregrafie clasic-moderne, cu o un fluviu de aluzii la societatea de azi, piesa Comedia erorilor din ziua specială se înclină în fața lui Shakespeare, îi mulțumește pentru idee dar se inserează în mediul înconjurător. Echipa teatrului a reușit o reprezentație incredibil de actuală.
Am rîs cu toții sincer, iar unii păreau surprinși de ei înșiși că pot rîde așa, sincer. Ne-am rotit privirile în jurul sălii, pe unde actorii încercau să recreeze atmosfera din Efes-ul acelor timpuri, am încercat să le anticipăm mișcările, le-am continuat replicile și am aprobat prin mimică.
[box type=”info” style=”rounded” border=”full”]După spectacol, vedeai acei actori exuberanți la un pahar de bere, cuminți, relaxați, ca niște copii care parcă făcuseră o boacănă. Poate așteptau confirmarea de la Mihai Mălaimare că a fost o boacănă bună. Eu le transmit că a fost o boacănă foarte bună și spectatorii le-au confirmat prin aplauze. Să știți, dragi actori și echipă a teatrului Masca, aplauzele continuă și acum, deși poate nu le auziți.
Ne poate spune comitetul de stiinta si cu cat ne poate prelungi comedia viata? O presunere personala este aceea ca, cu cat mai multe comedii vizionate, cu atat mai multi ani de viata. De aceea, o semnalare culturala pentru comitetul cu pricina pentru seara zilei de maine, 1 martie:
http://prinorasulbucuresti.wordpress.com/2012/02/29/de-1-martie-hai-sa-facem-sex/
Anca Florea e vocea-de-la-radio, de cind eram noi mici?
Sper.
nu,nu vocea de la radio de cind erati mici ci anca florea director la teatrul Masca si sotia lui Mihai Malaimare..doi oameni faini pe care ii admir pentru ceea ce fac :)..iar pe voi ,care mai aveti amintirea vocii din copilarie..va salut cu mare drag.