(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Știu că aceste mîncăruri chinezești nu există, în parte, în China. Știu că ele nu arată cum ar trebui și știu că uneori nu au același gust ca la restaurant sau fast-food. Dar experimentez, explorez și încerc marea cu sarea (și cu sosul de soia).
Am făcut cinci chestii în vreo cinci ore, cu tocat și marinat inclusiv. A fost interesant. Am fost obosit la final, dar mulțumit. Înțeleg, în parte, cum se simt bucătarii de la restaurant cînd comenzile vin pe bandă și-mi dau seama cît de important este să mănînci un fel de mîncare proaspăt pregătit, nu reîncălzit din caserola de ieri.
Vă îndemn să încercați și voi să gătiți. Nu este complicat, în majoritatea cazurilor, nici nu vă trebuie dotare complexă. Dar poate cel mai important avantaj este că e mai ieftin decît să comandați ceva sau să mîncați la restaurant. O caserolă de piept de pui, din care prepari pentru vreo șase persoane, costă vreo 18 lei. Atît costă însă doar un fel de mîncare de doamne ajută pe la vreun restaurant. Îi puteți invita pe prieteni acasă să guste. Sigur, asta nu înseamnă că nu au și comenzile și ieșitul în oraș rostul lor!
Dacă ați încercat și v-a ieșit sau dacă ați experimentat și nu v-a ieșit, povestiți și aici pe scurt. Învățăm din propriile greșeli și unii de la alții.
G., te rog, nu cinci feluri în cinci ore. Că o să încep să te întreb dacă stai la apartamentul cinci şi consumi cinci porţii de legume sau fructe proaspete pe zi.
Cunoscătorii ştiu de ce!
am şi un comentariu serios – de fapt, o întrebare: sosul ăla roşu din ce e făcut? are luciul tipic al unui sos de roşii cu amidon (ce mă disperă la mîncarea chinezească e sosul care conţine amidon, nu ştiu dacă din reţeta autentică sau doar din cauză că e folosit un sos de cumpărat, asezonat copios cu amidon).
E sos de ardei iute.
merci. credeam că e de roşii, dar nu avea o culoare sau nuanţă tipică pentru roşii.