La cîte click-uri distanță este cloud-ul viitorului? 2

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 7 min)

Pe Mac-ul meu mi se oferă opțiunea de a salva în iCloud documente locale. De asemenea, în bara de stare am permanent icon-ul de la Google Drive și documentele se sincronizează periodic. Pe timpuri, colaboram la computări mondiale donînd din puterea de procesare a calculatorului meu cercetărilor despre cancer sau despre căutarea de inteligență în afara Terrei (vă amintiți screensaver-ele care activau programe dedicate acestor cauze?).

Schimbarea modului de lucru

Începem să nu mai gîndim local lucrul pe computer, să nu ne mai neliniștim cînd pierdem fișiere de pe laptop, să simțim că avem un birou universal de lucru, nu doar calculatorul nostru desktop sau cel portabil. Cloud computing este un mod de lucru care presupune stocarea tuturor documentelor și aplicațiilor pe servere distante. Ele pot fi în aceeași țară sau în țări diferite, dar important este ca fișierele să-mi fie livrate rapid, adesea fără să am nevoie de un sistem de operare. Nu mă va interesa unde sunt stocate documentele mele fizic, ci doresc să am acces la ele oricînd și să știu că ele sunt în siguranță.

Va exista o lume în care aparatul cu care accesăm fișierele să fie un simplu terminal, neîncărcat cu sistem de operare, add-on-uri și plugin-uri? Vom ajunge la un Web 3.0 în care aparatele vor comunica între ele fără intervenția noastră, dar spre beneficiul nostru? Va fi o lume în care tehnologia ne va simplifica viața, lăsîndu-ne să ne bucurăm de ieșit în natură, rîs cu prietenii, făcut sport și relaxat?

Atunci nu ne va mai trebui decît acces ubicuu la Internet de mare viteză. Un simplu terminal cu putere de procesare la anumite standarde va fi suficient ca să ne putem face treaba pe care o făceam pînă atunci, dar de data asta mult mai eficient.

Am luat textul din Wikipedia referitor la cloud computing și am creat un nor de cuvinte (tag cloud):

Cum va arăta acest nor peste cîțiva ani? Cu siguranță, expresia cloud computing va deveni atît de obișnuită încît alte expresii mai specifice îi vor lua locul. Trecerea spre cloud-ul viitorului trebuie făcută însă cu atenție, cu gentilețe față de ființa umană. Vedeți în norul de mai sus cît de proeminente sunt cuvintele „use”, „users”, „providers” și „public”? Ele ar trebuie să fie cele mai proeminente peste cîțiva ani, eclipsînd cuvinte clasice precum „cloud” și „computing”.

Riscurile și oportunitățile lucrului cu date din nori

Tehnologia există deja și va mai fi inventată, asta nu este o problemă atîta vreme cît umanitatea mai are resurse materiale și oameni inteligenți. Dar cloud-ul viitorului se va lovi de alte probleme, după ce va depăși viteza luminii în materie de procesare și stabilitate în disponibilitatea datelor:

• Cine va deține datele stocate în cloud? Vor rămîne ale utilizatorilor sau companiile care oferă serviciile își vor putea aroga drepturi de proprietar? Simpla declarație a faptului că documentele stocate rămîn ale creatorilor lor nu este suficientă. Ce garanții mi se vor oferi pentru a lucra în liniștie? Cloud-ul viitorului va trebui să-mi demonstreze în mod clar că datele mele rămîn ale mele pe viață.
• Companiile de cloud îmi vor putea bloca accesul la anumite documente? Voi avea dreptul și de atunci înainte să-mi mai văd din cînd în cînd planurile de construire a unei arme eficiente sau să lucrez în continuare la crearea unui hibrid de plantă halucinogenă? Cloud-ul viitorului va trebui să-mi pună la dispoziție pe vecie documentele mele, indiferent ce ar conține ele.
• Sistemul va funcționa veșnic fără probleme? Dacă apar probleme, cine le va soluționa? Ideală ar fi dezvoltarea unor sisteme de computare autonomă, în așa fel încît sistemele hardware și software să identifice problemele care apar în procesare și să le rezolve singure. Cloud-ul viitorului va trebui să lucreze perfect și, în caz de boală, să se trateze singur.
• Cloud-ul va fi controlat politic? Din moment ce cloud-ul depinde de accesul la Internet iar acesta este furnizat de companii supuse unor juridiscții geografice clare, cum mi se garantează că nici un guvern nu va interfera cu stilul meu de lucru? Cloud-ul viitorului va trebui să fie independent, să nu țină cont de granițe, să nu fie controlat central.
• Aș dori să regăsesc în cloud toată moștenirea culturală a omenirii: toate rezultatele cercetărilor științifice de pe planetă, toate fotografiile demne de a fi văzute, toate cărțile apărute vreodată pe Terra, toată muzica pămînteană. Evident, vor fi și atunci implicații care țin de dreptul de proprietate intelectuală, dar sper într-un viitor în care cloud-ul va deschide și mai mult mințile, va stimula creația și mai ales împărtășirea rezultatelor creației. În cloud-ul viitorului, mă aștept să crească masa de documente și cunoștințe open-source.

Practic, va trebui să accepți că fișierele tale dragi nu mai sunt tot timpul la tine, dar sunt mereu cu tine. Cloud-ul viitorului trebuie să vină și cu o schimbare la nivelul mentalității. Ca să lucrezi mai rapid și cu costuri minime, va trebui să faci mici compromisuri, să testezi și să alegi cea mai bună cale pentru tine.

Un studiu recent realizat de GfK România arată că 4 din 10 români cu acces la Internet spun că au auzit de „cloud storage” sau „stocare în cloud”. Aproximativ 12% folosesc astfel de servicii, în vreme ce mai bine de jumătate, deşi nu le utilizează, şi-ar dori să o facă. Există şi persoane (aproximativ o treime) care sunt mai puţin deschise către astfel de servicii. Ele spun că nu le utilizează şi nu le-ar plăcea să apeleze la ele în viitor. Mai bine de 6 din 10 dintre cei chestionaţi consideră cloud-ul o modalitate de stocare a datelor utilă.

Ca atare, este nevoie de educație în domeniu, trebuie lucrat la acea treime care este încă închisă la minte în legătură cu acest nou mod de lucru al erei digitale. Cloud-ul viitorului va fi acceptat de bunăvoie, nu impus angajaților de către compania multinațională sau adoptat într-o conjunctură anume.