(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Mereu m-au fascinat cei care au de scris un text de două rânduri şi fac greşeli cu duiumul. În cazul ăsta, magazinul Unirea cere scuze pentru neplăcerile cauzate. Acum înţeleg eu cine mi-a cauzat mie durerea de genunchi de ieri: magazinul Unirea! Nu înţeleg însă cine-mi cere scuze pentru faptul că în faţa magazinului a fost mîncat 75% din trotuarul care aparţinea pietonilor, cu chiu, cu vai. Pentru că, dacă nu ştiaţi, să instalezi un lift exterior pe o clădire durează un an la noi, nu o lună, cum vedeţi la Discovery.
Oricum, ideea e că magazinul „îşi” cere scuze, nu „ne” cere scuze şi, conform uzanţelor, sunt sigur că şi le va acorda. Şi cum Unirea e neaoşă, nu ştie să vorbeşte engleză, aşa că scrie „shoping”.
De 1 Decembrie, mi-ar plăcea să scrie: Unirea din 1918 îţi cere scuze pentru starea în care ţi-a ajuns ţara.
de fapt, ar trebui sa isi ofere scuzele…
„isi cere scuze” este forma corecta. cum ar fi sa spun „va cer scuze ca v-am calcat”. spui de fapt „imi cer scuze ca v-am calcat”. eu sunt cel care fac actiunea. eu imi cer scuze, evident, de la tine.
Aha, deci îşi cere magazinul lui însuşi. Eu ştiam că scuzele se cer de la cel lezat, nu tot de la cel care a lezat. Ar fi mişto să ţi le ceri şi nu numai să nu ţi le acorzi, dar să-ţi dai şi vreo două palme că ai avut îndrăzneala să ţi le ceri tot ţie însuşi.
Articolul asta m-a amuzat grozav. In primul rand, pentru ca greselile facute de cei de la Unirea sunt mai mult decat evidente si rusinoase. In al doilea rand pentru ca si eu m-am confruntat cu deja celebra problema „imi cer scuze” atunci cand am dat examenul de admitere, dar pe care am depasit-o :p Problema este ca nu toti crestinii sunt studenti la comunicare si nu se face limba romana suficient de bine in invatamantul preuniversitar ca sa stie…
Nu se face, dar există cărţi în librării.