(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Este sezonul evenimentelor profesionale la FJSC şi azi s-a petrecut unul dintre ele.
A fost o sesiune de prezentare a programelor de masterat, organizată de studenţii de la specializarea Relaţii publice, de la cursul ţinut de conf. dr. Georgeta Drulă. Mi-a plăcut modul în care au creat decorul, au folosit tehnologia, au combinat prezentările cu întrebările.
Întrebările cele mai importante au fost:
– Care este rolul masteratului într-o carieră profesională în RO şi în străinătate?
– În ce măsură există oportunităţi de burse în străinătate la nivel de masterat?
– Care este legătura dintre proiectul de la admitere şi dizertaţia de absolvire?
A fost o metodă simplă şi directă pentru studenţii de la noi şi de prin alte părţi de a afla ce e dincolo de titlurile cursurilor din programul de masterat.
A doua metodă a fost şi mai directă: un student de la Spiru a venit cu o colegă la laboratorul meu de azi, pentru a vedea cum stă treaba la noi, adică mi-a urmat sfatul dat pe alte bloguri, de a verifica direct cum arată celebra şi discutata facultate.
A asistat la bla bla-urile mele şi s-a uitat cum lucrează studenţii. Şi-a exprimat mîhnirea că nu a intrat la noi şi mi-a enumerat cîţiva iluştri profi necunoscuţi de la Spiru (pe unul l-a descris drept „unul cu faţă de academician, că e mai în vîrstă”). Nu ştia dacă va învăţa şi la Spiru Haret tehnoredactare şi alte lucruri practice.
Din păcate, nu i-am putut da răspunsuri la toate întrebările, precum „cum se face că unii care s-au regăsit printre perlele publicate anul ăsta au intrat?”.
Deci, e sezonul. Marţi a fost o întîlnire cu Iulian Vegheş Ruff despre organizarea de evenimente prin Internet, iar marţea viitoare va fi o discuţie despre PR online.
Nu il chema Iulian Veghes Ruff:)? Am facut o campanie de promovare a unei noi aplicatii web prezenta pe site-ul stilfeminin.ro unde lucreaza dansul.
Mulţumesc pentru corectură. N-am fost atent, mă gîndeam la Călin Fusu :-)
Eu sunt studentul de la Spiru.
M-am mai informat in cursul zilei de azi si am aflat ca fac incepand din anul 2 un curs de pao, doar ca nu se va numi asa.
La manifestare m-am plictisit crunt. Am avut impresia ca studentii s-au vorbit intre ei cine si ce intrebari sa puna. Am avut senzatia, pentru cateva minute, ca in fata facultatii ar fi fost parcat un camion cu snobism, si, inainte de a veni la prezentare, fiecare a luat din camion cat snobism a putut si l-a etalat cu mandrie in fata celorlalti. Cam plastic spus, dar chiar asa am simtit. M-am mai gandit de ce lumea intreaba de bursele de afara daca ei nici macar nu au intrat la master, m-am mai gandit de ce nimeni nu a intrebat cat costa un masterat, de ce nimeni dintre tineri (majoritatea in anul 3) nu a intrebat de concurenta pe un loc. Toti incercau sa para „mai asa si pe dincolo”, parca nimeni nu s-ar fi purtat natural. O atmosfera fortata, oameni fara naturalete si spontaneitate in comportament. Consider ca totul a fost prea formal, iar informatiile „livrate” in mod anost, fara prea multe zambete, fara inflexiuni ale vocii. Cred ca studentii au stiut de dinainte ce raspunsuri vor primi („voi veniti, stati acolo, ascultati, noi vorbim, voi ne puneti niste intrebari, asa, de forma, sa faca aia niste poze, si gata, ne tiram acasa”).
Fiind mai salbatic si necivilizat, m-am simtit torturat, si asta pentru ca mi-a fost cam rusine sa ma ridic si sa plec (eram incadrat de 2 fete superbe, care au stat cuminti tot timpul). Ca viitor jurnalist (nadejdea) sper sa nu fiu supus prea multor astfel de manifestari. Cu toate acestea, programarea la dentist a facut ca eu sa ma ridic pana la urma si sa plec. Am luat si pliante, dar nu am avut timp sa le citesc pe drum, iar azi dimineata am constatat ca nu le gasesc, desi imi amintesc ca le-am pus pe pat cand am venit acasa. Ciudat, nu ma puteam culca fara sa le observ.
Oricum, simt ca nu sunt foarte informat dupa ce am asistat la prezentare, in schimb mi-au placut foarte tare fursecurile.
Cat despre cursul de pao, mi-a placut, am aflat lucruri interesante (e adevarat ca i-am cam tinut pe studenti de vorba, dar unii nu prea aveau chef de lucru la calculator si preferau pungile cu pufuleti si iesitul si intratul pe usa), mi-a placut programul, sa vad cum reusesc sa il instalez si eu acasa (foarte utili cei 4 ani de mate-info, desi am atestat, eu abia stiu sa scriu in word, si asta pentru ca si-a schimbat maica-mea locul de munca si a trebuit sa invat eu word ca mai apoi sa o invat eu pe ea).
Domnule Hari, dragut mix!
P.S. Am o semicursiera Heidemann (ca orice lucru bun, nu se mai fabrica), careia nu i-am schimbat franele decat de 2 ori si in rest i-am pus ulei pe lant. Desi e de cand era taica-miu flacau si eu merg cu ea la viteza maxima pe piatra cubica si trec peste borduri fara sa o menajez, are rotile perfect centrate. Un prieten are dhs de 6 ani si i-a centrat rotile de 3 ori, fara sa meraga cu foarte mare viteza sau foarte des (am vrut sa fiu eu mai cu mot decat dumneavoastra in privinta bicicletei!).
E bine că ai simţit aşa la acea întîlnire, pentru că întîlnirea a fost organizată de studenţii de la PR, ca exerciţiu de seminar, li se va pune notă pe organizare şi stuctură. Dacă ţi s-a părut că au fost întrebări prea serioase şi referitoare la planurile lor pe termen lung, înseamnă că s-au pregătit bine şi au oferit astfel şi celorlalţi răspunsuri.
Evident că au fost pregătite întrebările, dar profii nu le ştiau. A fost prima întîlnire de acest tip despre masterate, sper că va mai exista măcar una despre proiectul de admitere şi una despre dizertaţie.
Este posibil să te fi plictisit pentru că eşti abia în anul I la Spiru şi totul ţi se pare îndepărtat în materie de masterat.