(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 8 min)
A fost un an prost și 2008 în folosirea limbii oficiale a acestui stat și se merge spre mai rău. Limba vorbită în România devine tot mai schiloadă, limba engleză învățată din auzite cîștigă teren. Studenții din anul I vin cu moștenirea grea a lipsei orelor de gramatică în liceu și asta se vede tot mai clar în referate, în prezentări orale și în CV-urile lor.
Am făcut un mic top umil al celor mai pregnante greșeli pe care le-am auzit anul ăsta, dar evident că ele sunt mult mai multe.
1. Gen
Un clasic al genului deja, cuvîntul ”gen” se folosește în locul insipidului ”like” din limba engleză. Este preferatul celor cu un vocabular limitat, al pițipoancelor fandosite, al studenților proaspăt treziți din liceu în facultate și în general al leneșilor. Atunci cînd nu știi că există expresii precum ”de tipul”, ”în stilul” etc., bagi un ”gen”.
Exemplu de siluire: ”Mi-a plăcut sacoul ăla, era gen strîns pe corp”.
2. Locație
Nici în 2008 ”locație” nu a însemnat ”loc”, ci tot ”închiriere”. Că în americana pe care o cunoaștem noi sub denumirea de limba engleză ”location” înseamnă ”loc”, nu e vina noastră. Sunt sigur că acest cuvînt va intra în vocabularul de bază al limbii române, pentru că ”loc” era prea scurt și nici ”nu sună bine”.
Exemplu de siluire: ”Am schimbat locația, dar stau tot în chirie”.
3. Cal
Are legătură cu animalul respectiv, dar dacă vrei să te referi la puterea unui motor, atunci unitatea de măsură este ”calul-putere”. Pentru că dacă-mi spui că automobilul respectiv are nu știu cîți cai, mă uit în spatele lui după baligi. Tot pe aici ar intra și ”kilowatt” în loc de ”kilowatt/oră” și ”flagrant” în loc de ”flagrant delict”.
4. Sunt unul dintre cei care face ceva
Am tot auzit în campania electorală, dar tot dezacord e. ”Cei” este la plural masculin, deci ”fac ceva”.
5. Ad-hoc
Nu, nu înseamnă ”improvizat” în latină, ci ”pentru aceasta”, sau ”în acest scop”. Deci ăia care s-au adunat atunci să facă unirea se gîndiseră mult la asta, nu s-au adunat pe loc.
Exemplu de siluire: ”Partidul a ținut o ședință ad-hoc, chiar în acea seară”.
6. Aparent
Da, este un cuvînt frumos românesc, numai că e adjectiv, nu adverb. Dacă vreau adverb, am ”în aparență” sau ”se pare că”. Da, în engleză este ”apparently”, deci cînd voi ajunge în Anglia așa voi zice.
Exemplu de siluire: ”Aparent, la volan se afla o persoană în stare de ebrietate”.
7. Determinare
Pot determina pe cineva să facă ceva și eu pot fi determinat de altcineva. Dar nu pot fi ”determinat” în sensul de ”hotărît”, asta e tot în limba lui Shakespeare.
Exemplu de siluire: ”Sunt determinat să fac asta”.
8. Trebuie să vă spun că
O frază care face parte din vocabularul obligatoriu al oricărui reporter de televiziune. Ei trebuie să ne spună, ei se simt nevoiți să adauge. De comunicat mai comunicam noi și înainte, dar acum ”trebuie” să ne spunem aceste lucruri unul altuia. În spatele acestei fraze de umplutură se află lipsa inspirației și a profesionalismului, dorința de a acorda importanță unor relatări absolut neinteresante, spiritul mimetic. Poate fi folosit alături de ”trebuie să adaug că”.
Exemplu de siluire: ”Trebuie să vă spun că e un frig aici de-ți îngheață oasele”.
9. Crează
Din cînd în cînd, cei care știu limba română din cărțile de colorat adaugă litere acolo unde sunt destule și elimină litere din cuvintele care au nevoie de mai multe. ”Crează” se impune tot mai mult în modă, alături de ”copii” și ”membri” la plural, articulat hotărît. Vorbitorii de limba română semidocți folosesc etimologia populară pentru a explica modul în care verbul ”a crea” este conjugat la indicativ prezent, persoana a treia singular și plural. Ei bine, mai trebuie un ”e” acolo, chiar dacă nu arată bine pe hîrtie.
10. Poate sunt doar eu
Dar mai e și el, mai e și ea etc. Adică nu traducem ”maybe it’s just me” prin aberația asta, că nu merge. Dar poți spune ”poate e doar impresia mea, dar…”.
Exemplu de siluire: ”Poate sunt doar eu, dar parcă am mai trecut pe aici”.
Mențiuni:
1. Sărbătorile sunt despre cei dragi
Din nou, limba engleză prinsă în zbor de la MTV face victime. Este o traducere tîmpită a lui ”It’s about”. Sărbătorile nu sunt despre cei dragi, ci înseamnă să-i ai pe cei dragi alături, nu sunt despre cadouri, ci implică unele cadouri, nu sunt despre cumpărături, ci se presupune că faci mai multe cumpărături în acea perioadă.
Exemplu de siluire: ”Sărbătorile sunt despre cei dragi și de aceea voi petrece Crăciunul cu familia și prietenii”.
2. Off-ul
Lucrările candidaților la admiterea 2008 la FJSC au fost pline de mizeria asta. ”Off” vine din altă limbă, pe cînd oful este specific românesc și a fost cîntat în balade și este exprimat pe forumuri de discuții online.
Exemplu de siluire: ”Off-urile mele rămîn mereu în mine”.
3. Trivial
Una e ”trivial” și alta e ”trivia” în engleză. DEX-ul e prietenul nostru, nu intru aici în detalii. Dacă spui că joci un joc trivial înseamnă că jucătorii se dezbracă în puța goală sau folosesc cuvinte alese de sub curea. Dacă jocul e unul de tip ”trivia”, atunci e un concurs cu întrebări din diverse domenii, care fac apel la cunoștințe din cultura populară sau din cultura generală.
4. Antecameră
Ei bine, mă bucur că nu folosim varianta corectă, adică ”anticameră”, pentru că asta arată că românii nu sunt deloc un popor anti, ci foarte pro. Păi dacă e o cameră de așteptare, înaintea sălii de conferințe, de ce să spunem ”anti” și nu ”ante”, nu-i așa?
Exemplu de siluire: ”Am așteptat în anticameră, deși nu aveam prea mari așteptări de la conferință.”
5. Coafează
Francofonii au readus moda vorbitului în franco-română, ca amintire a perioadei interbelice de pe la noi. Ei bine, nu mă coafează, ci mă aranjează, îmi convine. E mai simplu să folosim cele două variante, pentru că altfel nu ne-am mai înțelege cu coafeza.
Exemplu de siluire: ”Mă coafează să ne vedem mîine la prînz, pentru că am o pauză atunci”.
6. Achiesează
Tot de la francofoni ne vine și mutilarea asta, iar sensul ar fi de ”a fi de acord”.
Exemplu de siluire: ”Achiesez și eu la propunerea ta de a pleca mîine mai devreme”.
7. Endorsează
Am auzit că dacă nu ești endorsat de cineva cunoscut, nu ai șanse prea mari la o bursă în SUA. Dar mai bine ești sprijinit de o persoană, pentru că endorsarea asta mă duce cu gîndul la partea dorsală, urît mirositoare. Evident, trebuie să pupi uneori în fund pentru a avea unele avantaje, dar nu știam că asta se numește endorsare.
Exemplu de siluire: ”Ar fi bine să fii endorsat de o firmă ca să fii băgat în seamă”.
Atat de mare a devenit forta limbii engeleze incat a ajuns a influenteze structurile noastre gramaticale…articolul sta marturie acestui fapt. Dar trebuie sa recunosc ca si eu am momente in care, dorind sa exprim ceva imi vine in minte un cuvant sau o sintagma engelzeasca. Dupa un mic efort ii gasesc echivalentul.
Dar imi dau seama ca situatia asta e total pe dos. Asemenea probleme ar trebui sa am la exprimarea in engleza, nu in limba materna.
Pe de alta parte, poate nu e asa ciudata situatia. La ce-ar trebui sa ma astpet cand 8, 9 ore pe zi lucrez pe un calculator in limba engleza, accesez site-uri in engelza. Pe telefon, la fel. TV si o parte din carti, iarasi in limba lui Shakespeare. Nu se poate ca toate astea sa nu lase o urma…
Castiga teren si „face sens” (in loc de „are sens”) de la „to make sense”.
Chiar si „eventual” e folosit eronat cu sensul de „in cele din urma”, de la „eventually” in engleza.
Mda, aveți și voi punctul vostru…
Referitor la „trivial”, si el e un „false friend”: inseamna „banal” in limba engleza.
Asta cu „face sens” ma enerveaza si pe mine groaznic. Ca sa nu mai zic de Romglish…
Cat despre „anticamera”, el a intrat in limba direct derivat din italiana, de-aia nu se spune „antecamera”.
In rest, de acord si cu dvs, si cu Oanakin si Paula.
Eu folosesc cuvantul gen si da sunt o fire lenesa, pitipoanca nu cred, dar folosesc gen pentru a parodia o expresie, sau pentru a sublinia ironia, dar daca anumite persoane il folosesc chiar si cand raspund la ora sau vorbesc cu un profesor devine totul gen trist;))
Nici eu nu sunt pițipoancă și nici prof, dar îl folosesc pentru că nu vreau să rîdă lumea de mine sau să spună că nu știu limba română.
Mă jucam ieri cu TV tuner-ul cu interfață în română și-mi apare mesajul: ”Pentru a înregistra în acest format, instalează un filtru gen DivX”. Am instalat gen și a mers.
E ca si cum te-ai impotrivi globalizarii. E un tsunami, nu poti sa-i stai in cale. Engleza se imbogateste anual cu mii se cuvinte, asta inseamna dinamism si adaptare.
Preferai ca noi sa avem limba lui Neculce, neimbogatita de influenta franceza de mai tarziu? Din cand in cand, si academicienii mai schimba reguli gramaticale, ca sa se potriveasca cu spiritul vremurilor, cu ce vobeste majoritatea, pentru ca limba e o conventie. A pastra o limba intacta sau chiar a invia o limba (cum se intampla cu irlandeza sau basca) este doar etnocentrism. Cel putin asa zicea profu’ meu de romana din liceu, ca e o linie subtire intre greselile generalizate si tendinta de modificare a limbii.
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, si pe mine ma deranjeaza cand cineva vorbeste cu dezacorduri, dar a te lega de englezisme mi se pare inutil pentru ca engleza este clar mai practica, mai functionala, este limba culturii dominante. Fiind folosita intens ca sa comunicam cu strainii este normal ca-si pune amprenta pe limba noastra. Asta nu e bine dar nici rau, este pur si simplu mersul lucrurilor.
Wow, blog neighbor, de ce scrimi așa la mine, că nu eu schimb dicționarele, ci the good mighty god! Don’t be so harsh, eu doar folosesc locația blogului meu pentru a-mi exprima și eu un punct but it’s like talking to the hand. Got it?
Nu era vreun ton ridicat in vocea mea cibernetica. Daca vroiam sa tip foloseam LITERE MARI cum ne invata americanii de la care am invatat si ce-i acela „blog”.
LOL. So, thx USA!
Not so funny from a guy whose blog name’s cyberculture :)
See, I’m not that lame, I’m trendy actually. Funny… Not!
Serios acum, pe Pruteanu il intelegeam. Dar dau de tot felul de tineri care te asteapta la cotitura sa faci o greseala de limba. Cand i-am zis uneia ca e grammar nazi mi-a zis ca eu n-am cum sa inteleg textele de pe site-ul/situl ei care „cultiva o limba romana splendida” sau asa ceva. La care puteam sa raspund altfel decat cu „wtf”? Daca eram barbat poate puteam sa ii dau o replica in romana.
Dacă nu ai înțeles, de ce nu schimbi canalul? Serios acum, încerc să vorbesc în limba oficială a țării mele, chiar dacă o iubesc cum îmi iubesc negrul de sub unghii. Cînd voi emigra, voi vorbi cît voi putea mai bine limba acelei țări. Nu are legătură cu Pruteanu sau cu tinerețea.
Pana la urma, incercarile de lingvistica normativa sunt asa, o mutare a apei cu lingurita de la pupa la prora si viceversa.
Limba este exact asa cum o vorbesc vorbitorii ei. Daca oamenii de la 1800 or putut sa-i zica si degatlegau si cravata, pot plozii de azi sa-i zica si „face sens” si „are sens”.
Sigur ca suna rau. Tot ce-i nou suna rau. Statuie cum crezi ca suna ? („Se spune statua! golanilor!”)
Un popor e caracterizat în primul rînd prin limba vorbită. Limba noastră se caracterizează prin ”a pretinde” cu sensul de ”a se preface” și de ”locație” pentru ”loc”, așa cum muzica noastră se caracterizează printr-un amestec de ritmuri orientale cu versuri vulgare.
Prefer să vorbesc o limbă desuetă, în care ”a face sens” însemna eventual varianta prescurtată de la ”a face sensul giratoriu”.
Mie cel mai mult îmi place cînd cineva aplică pentru o bursă sau, şi mai mişto, cînd aplică la un credit. Singurele care aplică (ceva) la un credit sînt băncile, dar alea aplică o dobîndă. De obicei enormă.
Și dobînda e în roni, nu în lei, că doar și americanii au usdii, nu dolarii.
Legat de subiectul gen.
Pana acum nu am constientizat asta, dar de cand am citit articolul acesta mi-am dat si eu seama ca uneori folosesc acest cuvant.
Si nu e doar cazul meu. Chiar azi la cursul de ISMM d-nul decan a folosit aceasta structura in timul curuslui. Domnia sa ne-a spus printre altele:
„Informatia si cultura nu trebuie sa circule pe un sistem gen piata.” (contextul e modelul autoritarist al sistemului mass-media).
Se intampla si la case mari uneori, nu?
Sigur că se întîmplă, dar știu că decanul este mai flexibil la chestiile astea, el zice că nu ne putem împotrivi modului în care evoluează limba. Eu sunt mai taliban însă.
Pentru ca folosirea limbii si a limbajului este o chestiune de identitate, dar si pentru alte motive, francezii, nemtii si alte popoare se apara (cit pot si ei…) impotriva englezismelor gratuite. Altora se pare ca le plac…
Si nu, limba si tara sînt lucruri diferite la scale diferite.
In loc de calul putere am auzit nu odata barbarismul ”si haspeul cum sta ?” (HP – horsepower)
Trebuie să facem însă diferența dintre jargon și limba literară. Poate că pasionații de mașini și cei care lucrează în domeniu folosesc ”HP” în loc de cal-putere, dar eu voi folosi abrevierea doar ca să mă refer la laptop-ul meu.
Pasionatii de masini inca nu fac diferente elementare. Cand profa de gramatica ne spunea intr-a saptea ca multa lume confunda ”janta” cu ”geanta” mi se pareau basme pana cand am auzit un mecanic auto (sef ceva, deci nu eternul Dorel) vorbind asa !
O intrebare pentru GHP
Daca ai avea o putere absoluta, ce ai face in aceasta problema?Ofera-mi o solutie!
Fabian, aş introduce un test de gramatică şi ortografie la angajare pe orice post care implică şi comunicare. În nici un caz nu aş da o lege ca în Franţa.
Daca ar fi astea singurele fortari ale limbii romane, m-as declara multumita. Pacat ca multi nu stiu sa scrie cuvinte banale.
Si apropo de lista, as mai adauga „patetic”, cu sensul de jalnic, ‘dansul/dansa’ ca pronume de politete..
Nici unii profesori nu se descurcă mai bine…
Dyna, probabil, dar pe mine mă interesează cum mă descurc eu şi eventual studenţii. M-am crucit cînd am văzut ieri că trei studenţi au scris „noştrii” în prezentările lor publice.
Eu prefer profesorii care mă corectează atunci când greşesc, deşi, unoero, nu au atitudinea cea mai potrivită.
Dumneavoastră v-aţi crucit la ” noştrii”, noi ne-am crucit la „să îmi trimiteţi pe mail până lunii” al unui profesor (nu colaborator, nu seminarist). M-am crucit şi când o seminaristă, absoleventă a facultăţii, a încercat să mă convingă că forma corectă este „servici”.
Păi ce peretenţii sa mai avem de la noi, studenţii?
Ah, şi dacă tot e vorba de lima română, eu mă gândesc serios la o campanie împotriva DOOM 2, deşi eu sunt „o mucoasa care nu are dreptul să contrazică Academia Română”. Nu îmi pasă ca nu mă bagă nimeni în seamă! Şi îmi displace ideea că la admitere se va ţine cont de noul DOOMed.
Gata cu frustrările (deocamdata)! :)
E bună ideea campaniei pentru schimbarea DOOM-ului, numai că ar fi un demers anevoios, pentru că membrii academiei sunt foarte bătrâni şi deci înţeleg mai greu şi actualul DOOM este iubit de mulţi semidocţi. Iar ca să criticăm noul DOOM ar însemna să ştim foarte bine limba română, pretenţie pe care eu nu o am.
Pentru admitere, trebuie să învăţ romglish. Mă ajută mult lucrările studenţilor în acest sens.
Pai ce urmeză? Să scriem fără cratime şi diacritice doar pentru că „este permis”?
Repet, e mai uşor să scrii corect, decât să te străduieşti să înveţi şi să aplici nişte aberaţii. Păcat că în facultate nu prea are cine te învăţa. Aşa că nu e de mirare că „performanţele studenţilor scad de la an an”.