Epitaf pe o bancă din amfiteatru 3


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Am supravegheat şi corectat la examene vreo 9 ore sîmbătă şi vreo 4 ore vineri. Chi-nu-i-tor să vezi rînduri de studenţi fără chef de scris, fără idei, cu gîndul numai la trişat, plesnindu-şi degetele a oboseală, schimbînd pixul cu o gest preocupat, împingînd fraza pe hîrtie pînă la limita limbii române.

Îi înţeleg totuşi şi pe ei. Cam toţi participă la examene ca să scape de ele, nu neapărat ca să înveţe ceva (asta în cazul în care am considera că în facultate se poate învăţa ceva).

Mi-am omorît timpul de prof al eternei tranziţii pozînd cu telefonul diverse inscripţii pe băncile din amfiteatrul R3 şi staţionînd lîngă cuiburile de studenţi frauduloşi (dar despre metode de stîrpit cuiburile, într-un articol viitor).

Sper să înţelegeţi ceva din poze, sunt făcute cu telefonul, pe lumină slabă:

scrijelitura-8 scrijelitura-6 scrijelitura-5 scrijelitura-3

scrijelitura-4 scrijelitura-1 scrijelitura-2 scrijelitura-7

Una dintre preferate nu se află aici şi mi se aplica şi mie: „Aici am murit de plictiseală”.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

3 gânduri despre “Epitaf pe o bancă din amfiteatru