(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 5 min)
Codul Deontologic al Jurnalistului (CDJ) a apărut în Monitorul Oficial nr. 9/2006 (24 mai), ca anexă la „Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură mass-media pentru perioada 2006-2007”, încheiat între Uniunea Sindicală MediaSind, Uniunea Naţională a Patronatului Român şi Patronatul Presei din România-Romedia.
Profesiunea de jurnalist este liberă şi independentă, în concordanţă cu principiile dreptului la libera exprimare şi ale dreptului la informaţie enunţate de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de Constituţia României, precum şi de Codul Deontologic ai Jurnalistului, ce face parte integrantă din prezentul contract colectiv de muncă.
Jurnalistul este acea persoană a cărei principală sursă de venituri este obţinută din realizarea de produse jurnalistice — fie ca angajat, fie independent — indiferent de domeniul mass-media în care lucrează (presă scrisă, audiovizual, online etc.).
ARTICOLUL 1
Jurnalistul are datoria primordială de a relata adevărul, obligaţie ce decurge din dreptul constituţional al publicului de a fi corect informat.
ARTICOLUL 2
Jurnalistul poate de publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigură după ce în prealabil le-a verificat din surse credibile.
ARTICOLUL 3
Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Ştirea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă şi să nu conţină păreri personale.
ARTICOLUL 4
Jurnalistul este obligat să respecte viaţa privată a cetăţenilor şi nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obţine informaţii sau imagini despre aceasta.
Atunci când comportamentul privat al unor personalităţi publice poate avea urmări asupra societăţii, principiul neintruziunii în viaţa privată poate fi eludat. Minorii si bolnavii aflaţi în situaţii dificile şi victimele unor infracţiuni beneficiază de păstrarea confidenţialităţii
identităţii.
Se vor menţiona rasa, naţionalitatea, apartenenţa la o anumită minoritate numai în cazurile în care informaţia publicată se referă la un fapt legat strict de respectiva problemă. Jurnalistul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.
ARTICOLUL 5
Jurnalistul va lua în considerare punctele de vedere pertinente ale părţilor implicate
Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovăţie, în cazul în care se aduc acuzaţii, se va oferi posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere.
ARTICOLUL 6
Jurnalistul va păstra secretul profesional privind sursele informaţiilor obţinute confidenţial. Este la latitudinea propriei sale conştiinţe să respecte confidenţialitatea surselor, chiar şi în faţa justiţiei. Confidenţialitatea surselor de informaţii este garantată de reglementările internaţionale la care România este parte.
ARTICOLUL 7
Jurnalistul are dreptul de a refuza orice text de prezentare falsă a datelor şi faptelor.
Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass-media.
ARTICOLUL 8
Jurnalistului, în exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, îi sunt interzise înţelegeri care i-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea jurnalistului.
ARTICOLUL 9
Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte neautorizat fotografii, imagini tv sau surse ori calomniază, săvârşeşte abateri
profesionale de maximă gravitate.
ARTICOLUL 10
Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice si scuze.
Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă.
––––––––––––––
Conform noului contract de muncă, negocierea de salariu trebuie să înceapă de la 440 RON. Cum rămîne însă cu numeroasele redacţii cu puţini angajaţi cu carte de muncă dar cu o mulţime de „colaboratori” plătiţi prin contract de drept de autor?
E bine că, pe hîrtie, suntem profesionişti. Din păcate, puţini jurnalişti sunt afiliaţi puţinelor sindicate de profil nerecunoscute de profesie. Tot din păcate, acţiunile acestor uniuni nu sunt vizibile în… presă.
Lipsa de solidaritate a jurnaliştilor români este legendară. Şi iarăşi îmi amintesc de pactul jurnaliştilor francezi de a nu dezvălui detalii despre amanta lui Mitterand, pentru a nu afecta situaţia statului francez.
Acesta nu este singurul cod deontologic autohton. Convenţia Organizaţiilor de Media a adoptat un cod deontologic în 2004.
Lipsa de unitate şi caracterul diluat al profesiei de jurnalist se văd inclusiv din faptul că toate aceste coduri sunt în vigoare dar sunt rar invocate de jurnalişti.