aug 29 2010

Spre final belgian

În curînd mă întorc în România. Sună ca o sentinţă: pedeapsa cu moartea. Mă alătur din nou celor 20 şi ceva de milioane de sado-masochişti.

A trecut repede timpul aici, am făcut destule lucruri. Aş fi vrut să scriu mai mult, dar asta nu se poate programa aşa de uşor, fiind o activitate intelectuală :-) M-am plimbat, m-am relaxat, am rîs mult.

Get the Flash Player to see this player.

A trecut repede timpul aici. Abia aştept să înceapă noul an universitar, acum aştept asta cu 25% mai mult faţă de anii trecuţi. Sunt fericit!

aug 25 2010

Gunoaie belgiene

_dsc9431 _dsc9432 _dsc9430

O constatare pe care o face orice român cînd ajunge pentru prima oară în străinătate: e curat! Sau aproape curat. Şi în Belgia, ca peste tot în lume, sunt zone murdare. Dar 85% din oraş cred că este păstrat curat în permanenţă, indiferent de ţara în care vei merge în Europa.

Managementul deşeurilor e un domeniu serios de studiu. Se pare că nu dispar aşa de uşor gunoaiele pe care le lăsăm pe planetă. De ce ne place să ambalăm totul în plastic şi în alte materiale nedegradabile? Răspunsul e simplu: din inconştienţă şi pentru că vrem să ne exterminăm specia cît mai repede.

La Louvain-la-Neuve e cam aşa: dimineaţa devreme, maşinile de la salubritate vin să strîngă gunoiul din tomberoane. Dacă nu e în tomberon, nu ţi-l ia, există alte proceduri pentru resturile aruncate aiurea.

Gunoiul menajer se strînge în saci mari de plastic şi se depozitează într-un fel de căbănuţe. Nu poate oricine să arunce gunoiul oriunde, ai nevoie de cardul de acces de la căbănuţa ta. Adesea sacii de plastic au culori diferite, în funcţie de zona în care stai. Dacă arunci în mod repetat gunoiul în căbănuţa altui cartier, eşti luat la ochi. Evident, se mai întîmplă să nu meargă acel card, dar asta e altă poveste.

_dsc9433 _dsc9421 _dsc9422

În tomberoanele stradale nu încap decît gunoaie mici. În marile magazine, tomberoanele sunt împărţite pe tipul deşeurilor.

În fiecare cartier, există tomberoane de tip clopot, unde arunci sticla (albă sau colorată), plasticul şi cartonul. Mai există puncte de strîngere a hainelor care nu-ţi mai trebuie. Din cînd în cînd, mai vezi cîte un televizor sau un fotoliu aruncat pe stradă, dar nu rezistă mult acolo. Zilele trecute, a apărut o canapea destul de bună pe culoarul kot-ului în care stau, dar nimeni nu a fost interesat de ea pînă acum.

_dsc9435

Ambalajul cel mai folosit aici este cel de sticlă, mai ales de la sticlele de bere. Se bea bere aici în draci, nu degeaba există vreo 400 de feluri de bere în Belgia. Rar am văzut însă pe stradă sticle de bere abandonate sau sparte. De ce? Păi fiecare sticlă are un consigne , adică vreo 20-40 de cenţi incluşi cînd o cumperi. Dacă eşti cuminte şi păstrezi sticlele şi le duci la un centru de recuperare, îţi iei mărunţişul înapoi. Aşa am făcut aici bani de spălat rufe în centru.

Centrul de recuperare cel mai amuzant este la Delhaize-ul mic, unde o maÅŸină specială îţi “mănîncă” sticlele dacă o faci să le scaneze codul de bare. La sfîrÅŸit, primeÅŸti un bon valabil o lună. ÃŽÅ£i poÅ£i lua banii sau îl poÅ£i folosi la cumpărături.

_dsc9346

Circuitul gunoiului în natură pare că funcţionează în LLN. Sigur, sunt şi oameni civilizaţi, nu aruncă precum barbarii tot ce le rămîne după ce au mîncat sau au băut. Ţine de educaţie. De fapt, multe ţin de educaţie aici.

aug 23 2010

Ia-Å£i, ginere, ziua bună…

decorul

ÃŽn România, n-am auzit să se organizeze acea “bachelor’s party” de care ni se tot pomeneÅŸte în filmele americane. Noi nu avem un Las Vegas, unde să mergi ca să bei pînă vomiÅ£i, privind stripteuse ÅŸi mîncînd chicken wings?

Pariez că nici belgienii nu fac asemenea petreceri, dar ceva-ceva tot au ei tradiţional. Am văzut zilele trecute un happening taman la Mont des Arts în Bruxelles.

IniÅ£ial, am crezut că e doar o gaÅŸcă de băieÅ£i care bea bere în public, cum se obiÅŸnuieÅŸte în Belgia. Dar lăzile frigorifice, casetofonul ÅŸi faptul că toÅ£i purtau un tricou negru inscripÅ£ionat m-au băgat la bănuieli. Citeşte mai departe »

aug 23 2010

Cum mi-aÅŸ fi petrecut ziua de 23 august (compunere)

defilare

M-aş fi trezit de dimineaţă, pentru a mă pregăti de defilarea ogligatorie, omagiu adus conducătorilor noştri.

Mama mi-ar fi pregătit micul-dejun: ceai de tei (cu frunze de la Å£ară, adunate de tataia ÅŸi uscate pe ziar în camera de oaspeÅ£i), o felie de pîine (din porÅ£ia mea de jumătate de franzelă pe zi) cu margarină (scoasă de mult din frigider, ca să se înmoaie) ÅŸi gem (făcut de mamaia, tot la Å£ară), poate biscuiÅ£i ÅŸi poate (doamne ajută!) o felie-două de salam cu multe cercuri albe de grăsime care rămîne pe degete. Citeşte mai departe »

aug 17 2010

Cultura BD în ţara lui Hergé

tintin

Hergé este creatorul lui Tintin, legendarul personaj de benzi desenate care a depăşit de mult timp graniÅ£ele Belgiei. Un muzeu consistent în exponate îi este dedicat la Louvain-la-Neuve. A fost un pionier al BD-ului de aventură, documentat ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi educativ. Oare a visat vreodată Hergé la anii 2000, cînd BD-ul este rege în Belgia? Citeşte mai departe »

aug 12 2010

Programul de lucru al belgienilor le permite să şi trăiască

Una dintre primele constatări ale românilor care merg în străinătate este faptul că magazinele se închid devreme, comparativ cu cele din România. Te trezeşti pe la 7 seara că nu mai ai de unde să-ţi iei o apă plată, o bere ieftină sau un salam cu pîine să-ţi faci sandvişuri.

Rămîn ca variante restaurantele, braseriile şi magazinele arabilor. Dacă te ispiteşte o şaorma sau un kebab, le poţi avea pînă pe la miezul nopţii.

Ce-i cu belgienii ăştia, nu le place să facă shopping la supermarket pînă noaptea tîrziu? Ei nu mănîncă duminica? Nu caută ei o bluziţă prin mall dimineaÅ£a, la prînz ÅŸi seara? Citeşte mai departe »

aug 12 2010

Mîndrie de Bruxelles

Dacă Bucureştiul ar fi fost un oraş, cineva s-ar fi gîndit să facă un cover-version cum este acesta despre Bruxelles:

Poate cînd voi ieşi la pensie şi voi primi 300 de lei minus 15%, voi auzi bucureşteni care vor spune că sunt mîndri de oraşul lor, fie că acesta va fi Bruxelles, Paris sau Stockholm.

Et les paroles, pour ceux qui s’y connaissent:

————————————————

Le quart d’un quart temps
juste pour nos quartiers
venu pour représenter
bruxelles doit briller
passe vers matongé
un crochet par rogier
les gens voient comment savent comment faire pour palper Citeşte mai departe »

 Pagina 1 din 275  1  2  3  4  5  6 » ...  Ultima »