Momoc are blog 1


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Cu mîndrie şi satisfacţie anunţ că Antonio Momoc, colegul doctorand de la facultate, şi-a tras blog pe WordPress pe site-ul pe care-l are de ceva timp. Nu am stat prea mult să-l învăţ cum stă treaba cu WordPress, că s-a şi prins cum merge platforma. Acum blogul sălăşluieşte într-o mare de portocaliu, că aşa e la modă, dar sper că se va schimba în curînd interfaţa, treptat – treptat.

Toni dezvăluie modul în care i-a venit ideea de a porni blogul:

Inspiratia blogului a venit din seminarul de Politologie. Cele mai surpinzatoare comentarii si intrebari vizavi de viata social-politica, de spatiul public, de politicieni romani sau straini, de egalitatea intre oameni simpli, de raport stat- societate civila, putere religioasa – putere laica, le-am gasit nu in cartile politologilor sau ale sociologilor, ci in comentarille mai naive sau mai subtile ale studentilor la jurnalism.

Păi, succese, o agora înfloritoare şi cît mai puţine “gîlcevi de cuvinte” îi doresc lui Toni, alături de tradiţionalul “bun venit în blogosferă”!


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Un gând despre “Momoc are blog

  • Toni

    Ma simt nevoit sa recunosc fapta de care colegul Hari Popescu ma incrimineaza. Asistat de George (care se face partas) am comis fapta si am intrat prin efractie si am violat blogosfera. Spun ca “am violat”, preluand o sintagma pe care Bradut a lansat-o aseara in dezbaterea din Club A dintre “Blogari vs. Politicieni” (am scris si la mine pe blog cate ceva despre asta). Blogarii le cereau politienilor sa fie sinceri pe blog, sa fi ei insisi, sa scrie ce fac in baie, sub dus, la padure etc. Politicienii (Nastase si Chiliman) spuneau ca chiar asa sunt ei cum sunt pe blog, mai sinceri nu se poate. Atunci a intervenit cu umor Bradut si a descris reactia blogarilor la blogurile politicienilor, ca si cand o Scufita Rosie se rusineaza de Lupul care nu isi schimba naravul nici in intimitatea blogului.
    Trecand peste ce a fost aseara in club A, recunosc ca am blog, mai intai pentru mine si apoi pentru altii. Pentru mine – ca asa imi fac ordine in idei, imi ordonez mai bine agenda si povestec despre ce imi face placere. Pentru altii – sperand sa intre cat mai multi (studenti, colegi, prieteni) pe blog si sa discutam la modul serios despre ceea ce ne afecteaza pe toti, ne place – nu ne place. Nu intamplator blogul meu sta sub intrebarea: politica ne face pe noi, sau noi face politica?
    Stati linistiti, nu vorbim doar despre politica, desi admit ca orice am discuta tot la politica ajungem…
    Cat priveste ingrijorarea lui George ca platforma ramane in orange, ea va fi predominant asa, tocmai pentru a pastra o coerenta cu site-ul, dar promit ca va mai primi niste elemnte de culoare rosie si probabil un pic negru, cat sa nu deranjeze simtul artistic si estetic al criticilor de arta!

    Va astept pe blog, usa e deschisa pentru toata lumea!