(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
Dar nu pe a noastră, ci pe a Ungariei, din 20 august. Pentru că altfel nu-mi explic cum de ungurii erau veseli şi plini de viaţă de ziua lor naţională. Doar dimineaţa a fost o paradă militară şi depunerea jurămîntului de către noii absolvenţi ai şcolii militare, în rest a fost sărbătoare populară. Religioşii au participat la slujba de la biserica cu hramul Sf. Ştefan.
Am văzut unul dintre cele mai luminoase, vesele, primitoare oraşe de ziua naţională a ţării. Festival de arte populare, concerte şi terase pe malul Dunării şi ziua a coincis şi cu Red Bull Air Race. Lume puhoi, dar totul bine pus la punct. Ce naiba, pînă şi scările rulante de la metrou erau puse pe viteză mai mare, ca să preia fluxul de călători.
Seara, un foc de artificii celebru, de vreo 25 de minute, peste Dunăre, cu un show prezentat în trei locuri între Buda şi Pesta.
Un mare avantaj al zilei lor este că se întîmplă vara. August este oricum luna cea mai aglomerată la Budapesta, cu turişti o droaie şi nu se poate spune că nu ştiu ungurii să facă bani din turism.
Cînd compar exuberanţa acestei zile cu „sărbătoarea” militaro – bisericoaso – politică din 1 decembrie, mă apucă un rictus. Şi totuşi, 23 augustul lui Ceauşescu era mai luminos decît 1 decembriele lui Iliescu şi ai lui.
E interesant ca Stipe inca se mai tine pe picioare.
Şi mai interesant e că vreo 80.000 de oameni au stat în picioare în faţa lui.
Probabil as fi mers si eu daca beneficiam de confortul unei masini personale. Deja am inceput sa am probleme cu autobuzele si trenurile, iar avion nu-mi permit :(
Aşa ziceam şi eu în fiecare an, dar anul ăsta nu se mai putea! Avionul nu a fost aşa scump, e convenabil dacă accepţi să mergi în datele cînd au ei tarifele cele mai mici. Dar am fost şi cu trenul de multe ori acolo.