(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Ieri a fost cutremur în România. Şi alaltăieri a fost unul. E unul cam în fiecare zi.
Iată statistica mişcărilor seismice pe 4 zile în România:
14 ianuarie, ora 23:43 – 2,3 grade magnitudine pe scara Richter, la 37 km vest de Focşani
14 ianuarie, ora 01:27 – 2,2 grade magnitudine pe scara Richter, la 55 km est de Timişoara
13 ianuarie, ora 03:29 – 2,5 grade magnitudine pe scara Richter, la 41 km nord-vest de Buzău
12 ianuarie, ora 7:32 – 2,2 grade magnitudine pe scara Richter, la 44 km vest de Focşani
(date de la EMSC)
Nici unul dintre aceste seisme nu se compară cu cele din Haiti. Ultimele 3 s-au petrecut ieri, două dintre ele au avut 4,8 grade şi al treilea 4,6, dar ele nu sunt decît replici slabe ale seismelor mai puternice din regiune, culminînd cu cel de 7 grade care a devastat zona.
La noi unul mai deosebit a fost în 26 decembrie şi a avut 4,6 grade, la 65 km nord de Buzău.
E normal?
Specialiştii în domeniu, în frunte cu venerabilul Mărmureanu, ne asigură că da. Cutremurele frecvente mai mici pot elimina riscul unui cutremur mare, însă tensiunea se tot acumulează în zona Vrancea şi la un moment dat ea va răbufni. Important e ca în acel moment să fi fost vaccinaţi.
Aşteptare
Unul mic, altul mic, al treilea mic… Cînd vine cel mare? Asta e întrebarea care ne bîntuie uneori. O aşteptare tăcută, întinsă pe zile rutinate, pline de pseudo-emoţii. De ce n-am privi marele cutremur drept un eveniment care să ne scoată din amorţeală, care să ne încetinească puţin din ritmul tîmpit acasă-serviciu-acasă-televizor-serviciu, care să ne facă să ne punem întrebări despre supermarket, vacanţe scumpe, produse cu E-uri şi alte bazaconii?
Firea umană iese la suprafaţă în momente de criză. În astfel de momente corpul face apel la instinct, totul pare simplu dar foarte complex în acelaşi timp. Un simplu cutremur mare poate provoca toate astea?
Mici cutremure dese… Mişcări care rod Pămîntul, care lucrează fără grabă la baza clădirilor pe care le credem invincibile, care ne fac să fim atenţi, să ne sunăm mai des prietenii, să ieşim mai des din case.
Aştept cu drag marele seism. Seismul uman.
fara sa vrea sa fiu rau sau cinic, dar si daca s-ar face megaultracampania in vederea constientizarii ca acel mare cutremur va veni, la ce ar ajuta? adica stim ca vine, e clar ca vine. cat ne-am putea pregati? ma rog, ar trebui sa sunam un japonez. cred c-ar avea ei sa ne dea cateva sfaturi bune.
Păi ne-am pupa, ne-am zice „la revedere”, am termina ultimul capitol din cartea pe care o scriam, am suna în sfîrşit părinţii, am închide gazele şi am da Shut Down la Windows.
Problema e că aflăm cu vreo 30 de secunde înainte.