Niculae n-a murit de leucemie


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

ingerul-nic

Moartea lui Niculae Ionescu se numeşte Pseudomonas. Deşi virusul este exotic, din ţări unde Niculae nici nu a visat să ajungă, s-a cuibărit în corpul lui, deja dominat de leucemie acută mieloblastică, în timp ce era în Spitalul Colţea. Medicii de la spitalul românesc au constatat că virusul este acolo şi Niculae a plecat cu el la Brescia pentru a se trata de leucemie.

Îşi dăduse porecla Perfuzel şi scria uneori pe blogul său. Se bucura că suma donată de cunoscuţi, prieteni şi internauţi creşte.

Era pe cale să reuşească, doctorii italieni au spus că virusul nu mai este activ. În septembrie urma să vină înapoi acasă, cu Mădălina, soţia lui, pentru a se reuni cu Oana, fetiţa lor.

În noaptea de 4 iulie, însă…

Cred ca e foarte devreme.. ma doare pentru ultima data.. unghiile imi sunt ingrijite ca intotdeauna, pantofii primiti in dar de la Madalina sunt pregatiti de o ultima plimbare.. zambesc.. o sa fie bine.. trebuie doar sa invatam sa iubim.. Sa il invatam pe impreuna.. E déjà luni seara si apusul e la fel de perfect si Madalina e acolo langa mine si Oana imi povesteste de-acasa si drumul pana la castel imi da putere si soarele ma incalzeste si castanii ne plac si prietenii asteapta sa ma revada si vin acasa.. Am pasaport, sunt bine asa cum v-am promis, avionul decoleaza joi iar berea.. cum stiti.. pe Kiseleff cu fluturi in barba si baloane de sapun…

Sub această însemnare de pe blog, scrie Publicat de Nic… Ne-am fi bucurat cu toţii să fie aşa, dar mesajul a fost scris un prieten al lui Nic, care adaugă:

Duminica 4 iulie 2010 la ora 5 in zori dupa o lunga suferinta, Niculae s-a stins din viata la Brescia. Pseudomonas-ul a invins.

Mădălina şi Oana încă mai au nevoie de bani, pentru că spitalul italian încă nu a primit întreaga sumă datorată. Pe blogul lui Nic găsiţi şi acum conturile unde se poate dona.

Poate există lumea de dincolo şi poate Nic este acolo un înger albastru, asemeni celui din poză, pe care ni l-a dăruit Mădălina, cu drag, pentru că este făcut de ea.

Păcat, Niculae, că ai plecat repede, mai era puţin şi trebuia să vii înapoi, să te cunoaştem personal. Nu e frumos din partea ta că ne-ai evitat, Nic, dar te iertăm şi te lăsăm să dormi în pace.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.