(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Cică jurnalismul şi ştiinţele comunicării în general ar fi domenii în care se lucrează în echipă. Nu ştiu eu de-astea, plus că am ceva personal cu unii studenţi, aşa că i-am pus să lucreze în echipe de cîte doi.
A fost o luptă dură şi uneori surdă:
- după prima săptămînă de „lucrat în echipă”, abia dacă-şi ştiau unul altuia numele
- după a două săptămînă, unii m-au anunţat că „au vorbit” unul cu altul
- din a treia au început problemele: colegul nu îl/o ajută, nu vine la întîlniri, face de unul singur, nu-l/n-o interesează etc.
Nu vii să prezinţi la sfîrşit proiectul dacă nu vii în echipă. Unii au ţinut cont de asta şi vor avea restanţă, din cauză că nu s-au înţeles cu partenerul, dar nici măcar n-au încercat să prezinte separat. Alţii n-au ţinut cont şi membrul echipei care şi-a făcut treaba a prezentat şi nu va avea restanţă. A fost chiar un caz în care studenta a pus pe masă o foaie de hîrtie cu numele studentului din echipa ei, ca substitut al acestuia. Iar colegul era şi student Erasmus străin… Jos pălăria şi bravo pentru cei care au ţinut totuşi să prezinte proiectul!
Pe de altă parte, semestrul ăsta am reuşit două lucruri:
- I-am enervat atît de rău pe cei din grupele mele din anul I încît am terminat împreună treaba de la acest curs la timp
- Cea mai bună echipă a fost declarată chiar de studenţi echipa formată dintr-o studentă româncă şi una străină, din Belgia, venită tot cu bursă Erasmus
Putem trece cu bine în semestrul al doilea. Cu unii mă văd la toamnă, pentru că nu mă pot despărţi de ei aşa de uşor.
Notă: Cred că e printre ultimele articole din seria „Studenţii meu nu ştiu…”. În curînd vă voi povesti şi ce ştiu studenţii, că de profesori ne-am cam lămurit ce fac.
nasol… daca nici in doi nu puteau lucra, ce vor face cand vor trebui sa lucreze in echipe chiar mai numeroase?
poate e surprinzator, dar nu vor ajunge toti freelanceri destoinici vanati de trusturile de presa si de agentii, unii chiar va trebui sa lucreze in colectiv ;)
Nu e chiar nasol, că sunt şi ei mici şi învaţă. E paradoxal însă că trebuie să-i oblig eu să socializeze, ei încă nu ştiu cum se face treaba asta cu echipa.
La ce se face, de fapt nu se face, in liceu, nu vad de ce am fi surprinsi ca studentii nu lucreaza in echipe. Principiul acesta, sa ii aruncam pe toti in piscina si sa vedem care scapa cred ca are utilitate partiala ca sa nu zic redusa, daca vorbim de anul I.
Înainte de a-i arunca în piscină, le punem apă, adică le explicăm, că de aia suntem profi.
Aha, si ce le explici? daca nu sunt indiscret.
Că trebuie să-şi împartă atribuţiile în echipă, să-şi stabilească termene şi să le respecte, să comunice permanent, să se întîlnească şi în afara orelor etc.
Aha, am inteles.
Cumva colateral, imi aduc aminte ce imi zicea fica mea cand avea 4-5 ani: Nu imi explica, arata-mi !
Înseamnă că mi-am făcut datoria, le-am arătat. Îmi merit banii minus 25%. Apropo, e „fiica”.