La ce e bun Internetul: studiu de caz cu oameni 14


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

three-romanian-students

Veţi spune că sunt romantic, dar eu şi acum mă minunez uneori de ce se poate face cu ajutorul Internetului, chiar dacă îmi stă sub nas zi de zi. Cazul de mai jos sper să vă convingă şi pe voi de faptul că suntem privilegiaţi că avem la dispoziţie un instrument atît de util.

Prima minunare – cum moştenirea culturală poate fi păstrată

Aţi auzit de British Pathe? Nu e nici un păcat dacă n-aţi auzit, eu am auzit anul trecut, dar e musai să vizitaţi site-ul lor. Este una dintre cele mai mari baze de date online multimedia din lume. Conţine în jur de 90.000 de clipuri, unele datînd de prin 1890. Acolo veţi găsi imagini difuzate sau inedite, fragmente de istorie, experimente cinematografice.

Admir popoarele care ştiu să-şi păstreze creaţiile şi care le pun la dispoziţia tuturor. Graţie site-ului British Pathe, putem vedea reportaje despre primul automobil românesc, imagini din Bucureştiul vechi, clipuri despre bombardamentele naziştilor, secvenţe de propagandă comunistă românescă.

A doua minunare – cum oamenii există cu ajutorul Internetului

Un clip mi-a atras atenţia aseară: se numeşte Three Rumanian Students. Este un mic reportaj semi-propagandistic din 1969, trei portrete ale unor tineri deosebiţi, aflaţi în ultimele clase la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti. Unul este matematician, unul inginer şi tînăra este poetă.

Am avut curiozitatea de a le căuta numele pe Web şi iată ce am găsit:

1. Cristian Dumitrescu

dumitrescu-ieri dumitrescu-azi

În film, în 1969: Este în clasa a XI-a, este pasionat de tehnica motoarelor, ba chiar are un brevet de invenţie, la doar 19 ani. Are o mulţime de lucrări cu şanse de omologare.

Pe Web, astăzi: Este europarlamentar, membru al PSD. Are un blog neactualizat de mult timp. Mici iniţiative în domeniul violenţei în rîndul tinerilor.

2. Barbu Berceanu

berceanu-ieri berceanu-azi

În film, în 1969: matematician, specialist în algebră. Locul I de trei ori la rînd la concursurile republicane de matematică, o dată la olimpiada internaţională din 1968 de la Moscova (unde România a ocupat locul 8).

Pe Web, astăzi: Profesor în România şi în străinătate, cercetător, o mulţime de publicaţii ştiinţifice. Acum este în echipa de cercetare a Institutului de Matematică al Academiei Române. Ultimele lucrări sunt din 2010. A scris şi poezii. Articol recent despre el.

3. Ioana Crăciunescu

craciunescu-ieri craciunescu-azi

În film, în 1969: Se ocupa de revista literară a licelului, Mugurul. Pasionată de poezie, a scris poezie.

Pe Web, astăzi: Actriţă de teatru şi cinema. A jucat în Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii, film inspirat din romanul Ion de Rebreanu. Are în pregătire un film.

Şi tocmai cînd mă pregăteam să spun că ar fi numai bun acest subiect pentru un articol, am găsit acest material în Evenimentul zilei.

Ce ziceţi, e bun la ceva Internetul ăsta?

Surse foto: Fotografiile cu ei „de ieri” – capturi de ecran din filmul Pathe. Fotografii „de azi”: Dumitrescu – Parlamentul european, Berceanu – Evenimentul zilei, Crăciunescu – Radio România Cultural.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

14 gânduri despre “La ce e bun Internetul: studiu de caz cu oameni

  • gadjodillo

    e buuuun, e buuuun!
    nu vreau să întorc discuţia spre mine, vreau să spun însă o poveste. am scris, cîndva, pe blogul meu, un text despre ce poţi face pe net cînd te plictiseşti. era acum mulţi ani, am scris despre lucruri care mi se păreau interesante atunci. lumea caută cel puţin o dată pe zi ‘ce pot face pe net’, ce pot face cool pe net, ce pot face gratis pe net. şi, surpriza! cîte unii, după ce sînt total dezamăgiţi de oferta pe care au ei senzaţia că le-o propun ei (e ca şi cum aceşti cititori mă văd pe mine ca pe o funcţionară care le oferă ceva contra cost), trîntesc cîte un comentariu de-mi vine să mă împuşc.

  • Adi Petrescu

    Este inadmisibil! O bază de date din care afli tot ce au mișcat oamenii ăia de-a lungul istoriei! Ptiu, drace! Repede: să-i reclamăm activiștilor pentru protecția vieții private! Nu mai poate omul să respire fără să-l indexeze Google! Ne fură informațiile personale! Ne spionează! Ne manipulează! Jos internetul!

  • Adi Petrescu

    Desigur! Internetul e de vină pentru toate relele pe lumea asta! Din cauza lui Facebook și a lui Google nu mai poți nici măcar să-ți înșeli nevasta/prietena în tihnă.

  • gadjodillo

    înainte de FB şi Google era ‘întîmplarea’, fericită sau nu, care făcea cît toate instrumentele de aflat adevărul. Io, cel puţin, cînd mă uit la filmele lui Woody Allen, şi nu doar la ale lui, îmi dau seama că înşelatul ăsta e o artă şi că, în orice timpuri, au existat unii care nu au stăpînit-o. şi au fost prinşi. iar alţii şi-au înşelat amantele şi soţiile în tihnă. ăia mai norocoşi.

  • Adi Petrescu

    Da, de fapt cred că asta e diferența: pe vremea aceea nu aveai cum să manifestezi împotriva întâmplării. Și nici nu-l puteai acuza pe vecinul de la 2 că stochează informații confidențiale despre când pleci, când te întorci și cine te vizitează. Acum, că tehnologia informației a evoluat, s-au găsit țapii ispășitori: rețelele de socializare, giganții IT etc. Și o dată cu ei, au apărut și zvonurile, mesajele panicarde despre intruziunea în viața privată, ONG-urile, activiștii și așa mai departe…

  • Olga badea

    Daa!…Este unica ocazie de a revedea fosti colegi de liceu, facultate…In fotografie, Barbu Berceanu si Ioana Craciunescu, faimosii elevi ai liceului Miha Viteazul din Bucuresti. Si multi altii, mai trist sau poate mai bine, plecati in lume, spre alte zari de farmec pline, pe unde pasii i-au purtat spre realizarea lor deplina. Anii trec si treptat, treptat ne raman doar amindiri sporadice dintr-o fotografie ici si colo. Pace si sa auzim numai de bine!