Bancurile sunt variate, dar nu ajung nici pe departe la varietatea din acea epocă. Unele sunt de tip “poantă”, altele sunt adevărate schițe. Există bancuri cu dialog sau bancuri de tip enumerare.
Pe măsură ce citeam, mi-am dat seama că unele rememorări diferă în funcție de regiunea din țară în care a trăit fiecare copil de atunci, acum adult intervievat. Lipsuri au fost peste tot în România comunistă, dar unele părți ale țării au fost mai oropsite decît altele, iar unele au “fentat” un pic regimul auster.
La avanpremieră, ne întrebam dacă subiectul nu s-ar fi pretat la un film artistic, dar Jude a spus că nu i s-ar fi potrivit lui acel stil. Abordarea asta documentară și rece te face într-adevăr să fii mai atent asupra cazului și să-ți formezi propriile opinii după ce ieși din sală.
Mergeți să experimentați spațiul pînă în 12 octombrie inclusiv, între orele 16-20!
Este o carte care se poate citi pe bucăți, pentru că așa și este construită, din cărămizi narative de diverse culori. Pe măsură ce vei parcurge textele, vei simți că te plimbi și tu alături de autor prin Timișoara și, chiar dacă erai prea mic(ă) să mai ții minte ceva din perioada comunistă, tot vei percepe atmosfera acelor vremuri.
Din seria “Sahia Vintage”, au fost scoase 5 DVD-uri, dar pe piața online mai sunt disponibile doar volumele 3, 4 și 5. Poate pe la biblioteci găsiți și primele două discuri. DVD-ul 3 este despre copii, al 4-lea conține filme la comandă politică, iar 5 este denumit “Efemere” și are scurt-metraje diverse.
