(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)
Eu n-am primit niciodată mită, în cei 12 ani de cînd predau în facultate, dar au fost unele momente pe care mă simt dator să le amintesc, spre liniştea guvernului care mă conduce cu înţelepciune.
Zacusca
De vreo două ori am primit cîte un borcan cu zacuscă de la o studentă. Mi se făcuse poftă cînd a povestit despre zacusca bună făcută de mama ei şi i-am sugerat să-mi aducă şi mie o mostră. Erau de faţă toţi colegii ei.
Sacoşa
A mai fost un moment, acum mulţi ani, cînd mă ocupam de cazarea în cămine. Aproape de finalul repartizării, a intrat o studentă însoţită de tatăl ei. După ce au folosit toate metodele creştine de invocare a milosteniei, s-au retras. Peste cîteva secunde mi-am dat seama că au uitat o sacoşă lîngă catedră. Am alergat după ei şi, după penibilul moment al rugăminţilor reciproce, le-am dat înapoi sacoşa.
Magnetul
Tot în facultate, am cedat rugăminţii unui student de a-l învoi de la un curs. L-am întrebat care e motivul şi, în loc să mintă, cum se face de obicei în aceste situaţii, mi-a spus că a rezervat un sejur la mare. L-am învoit, cu condiţia să-mi aducă de pe litoral un magnet de frigider. S-a întors cu un rac din plastic cu magnet, pe care-l am şi acum pe frigider (foto sus).
Tabloul
O altă fază de care-mi amintesc era de pe vremea cînd făceam meditaţii pentru admitere, nedeclarate şi neimpozitate. La un moment dat, tatăl unei meditate mi-a adus un tablou pictat de fiică-sa. Cred că l-am făcut cadou cuiva. Dar probabil asta nu se pune, pentru că nu era în facultate.
Eu
Nu-mi explic de ce nu mi se dă mită. Uneori mi-aş dori, mai ales cînd ajung tîrziu acasă şi văd frigiderul gol şi mă gîndesc că iar trebuie să dau 150 de lei pe mîncare din cei minus 25%. Nu mai sunt nici studenţii ca pe timpuri, probabil s-au prins că unii profesori se pot descurca şi fără mită…
Dar cea mai plauzibilă explicaţie ar fi că nu am putere de decizie. Nu semnez acte importante, nu emit diplome, deci de ce s-ar încurca cu mine? N-am fost cuminte şi n-am avansat la fel de rapid ca alţi colegi mai tineri ai mei, aşa că-mi pun mita în cui!
Nu ai primit mita, ca nu meriti
A, de aia am eu curent la laptop, pentru că ai deschis tu gura!
Faptul ca n-ai primit tu asa cum nici eu n-am dat, nu o face, din pacate, un simplu mit. Inainte de a pricepe ce-i aia, ii remarcasem efectele suprarealiste (colegi care au terminat cu 10 in conditiile in care ar fi fost imposibil dat fiind ca nu-si facusera temele care aveau o pondere din nota finala) si ulterior am aflat si explicatia.
A, si pe la niste ore de laborator de le-am tinut la Poli, se gasise odata un student care tinea mortis sa faca pregatire cu mine desi i-am zis ca nu dau meditatii si nici nu stau in Bucuresti si i-am recomandat ca daca vrea mortis cu cine ar putea sa faca si sa-i ajute – ma cam indoiesc totusi ca chiar meditatii vroia respectivul.
@george hari: uau, tocmai mi-ai inchis gura si ai ramas fara curent.