(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
În 2020, vom ucide cu interfaţa om-maşină. Fie ea mouse, suprafaţă tactilă sau ecran interactiv din aburi. Kaspersky mi-a deschis ochii prin evidenţierea celor mai importante tendinţe din perioada 2001 – 2010:
- Mobilitatea şi miniaturizarea. Echipamente şi dispozitive IT din ce în ce mai mici pot accesa la momentul actual Internetul din aproape orice punct al planetei, transformând reţelele wireless în cea mai populară metodă de conectare la mediul online.
- Transformarea procesului de scriere a viruşilor în criminalitate informatică.
- Menţinerea Windows-ului în poziţia de lider al pieţei sistemelor de operare pentru computerele personale.
- Competiţie intensă între producătorii platformelor mobile de operare, fără existenţa unui lider detaşat.
- Reţelele sociale şi motoarele de căutare reprezintă cele mai accesate servicii pe care le oferă Internetul.
- Shopping-ul online reprezintă un sector care deja generează venituri care depăşesc cu mult bugetele de stat anuale din anumite ţări.
Este clar acum: copiii mei ce nu vor fi vor criminaliza în neştire, folosind tehnologia de ultimă oră de la acea vreme. Kaspersky crede că Windows-ul nu va mai domina piaţa (mira-m-aş!) şi infractorii cibernetici vor avea mai mult de lucru, pentru că vor fi nevoiţi să creeze nenorociri digitale pentru mai multe sisteme de operare şi platforme, nu numai pentru cel creat de MicroMoale .
Astfel, hackerii (cred că voiau să spună crackerii – n.a.) din ziua de astăzi se vor vedea nevoiţi să colaboreze cu hackeri din generaţia mai tânără, care sunt capabili să scrie cod malware pentru cele mai recente sisteme de operare. Cu toate acestea, situaţia dintre infractorii cibernetici nu va rămâne paşnică, existând posibilitatea unor lupte pentru sferele de influenţă între hackeri sau grupuri de hackeri.
Atunci, în 2020, cînd Odiseea spaţială va fi amintire, infracţionalitatea cibernetică va fi divizată în două categorii:
- Lansarea de atacuri informatice asupra companiilor – atacuri care vor fi uneori realizate la comandă – de spionaj comercial, furt de baze de date şi atacuri realizate pentru a „păta” reputaţia unor organizaţii.
- În a doua categorie vor intra hackeri care urmăresc să atace lucrurile care ne influenţează viaţa de zi cu zi, precum sistemele de transport în comun şi alte servicii asemănătoare.
Ce să zic… acum avem trei lucruri de aşteptat: cutremurul din 2011, sfîrşitul lumii din 2012 şi pe hackerii din 2020. Depinde cine ajunge primul.
Hackerii din 2020 au ajuns deja. Atacurile informatice asupra companiilor sînt de mult la ordinea zilei, iar amestecurile nedorite în calculatorul personal, corespondența privată, contul de la bancă nu sînt nici ele ceva nou. Depinde în ce măsură acceptăm să fim dependenți de tehnologie.