Mamaia mea nu avea cont pe Facebook


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Mamaia mea credea că telefonul mobil “umblă cu diavolul”, pentru că nu-şi închipuia cum poţi vorbi la mare distanţă cu cineva de la un telefon fără fir. Dar mereu se bucura cînd ne auzea la telefon sau cînd îi dădeam mobilul să vorbească cu cineva drag.

Mamaia noastră nu avea cont pe Facebook, dar avea mulţi prieteni. Pe unii i-a pierdut, cu unii s-a certat, pe unii îi bîrfea dar cu mulţi se lăuda. Cel mai bun prieten al ei a fost tataia şi, cînd l-a pierdut, a început cea mai tristă perioadă din viaţa ei.

Mamaia mea nu avea cont de e-mail dar mereu se mîndrea cînd primea de la noi o ilustrată, cu o adresă simplă, de destinatar dintr-un mic sat, cu nişte vorbe aruncate în grabă, dar cu drag. Îi citea textul poştaşul sau poştăriţa, apoi prindea cartea poştală lîngă icoane şi alte poze cu noi.

Mamaia noastră nu avea webcam, dar era în al nouălea cer cînd ne vedea la ea în casă, mai ales pe toţi la un loc. În urmă cu puţin timp, abia aştepta să-şi vadă cei trei nepoţi în polata mică şi călduroasă dar…

Mamaia mea nu mai este şi prin acest fapt ne schimbă puţin vieţile. De fapt mai este, dar nu spun unde. Secret.