(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 2 min)
Parlamentul ne ţine în suspans. A avut la un moment dat ideea de a taxa pe minut accesarea site-urilor porno (mititeii, ei eu rămas în era dial-up-ului). Reglementarea este în vigoare dar nu se poate aplica, din aceleaşi motive pentru care nu se aplică nici legea privind mărirea salariilor profesorilor.
Accesez cu plăcere din cînd în cînd site-uri pornografice, atît în scop personal cît şi de cercetare ştiinţifică. Mi-ar plăcea să trăiesc într-o ţară în care informaţia, de orice fel ar fi ea, să fie uşor accesibilă şi cît mai gratuită, ca să zic aşa. O ţară în care presa să se documenteze înainte de a lansa fraze online doar de dragul de a umple ecranul vizitatorilor.
Mă bucur că Bogdan a redeschis discuţia despre dezinformarea din jurul legii pornografiei. Implicat în Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Bogdan atrage atenţia asupra derapajelor mediatice în legătură cu acest subiect. Sfaturile lui pentru părinţi sunt:
Nu ascultati stirile stupide din ziare. Nicio lege nu o sa poate sa impiedice copilul dvs. sa acceseze pornografie pe Internet.
Nu lasati copilul pe Internet. Va afla de la prieteni de ceva cool. De fructul interzis. Unde te poti juca o chestie misto numita WoW. La prietenul Gigel va afla mai multe despre asta. Direct de pe net.
Puteti sa instalati un soft de control parental. Va veti simti mai bine lasindu-va copilul singur la calculator. Dar tot va vedea Libertatea cu pagina 5 in metrou.
Spuneti-i ca poate accesa orice, dar este supravegheat. Asta e. Viata-i grea.
Sau poate ca cel mai bine este sa stati de vorba cu copilul dvs si sa-i explicati cu ce se maninca Internetul.
Mi-ar plăcea ca un eventual copil al meu să poată accesa site-uri porno. Astfel se va dezvolta firesc din punct de vedere sexual. Evident, acest lucru ar merge mînă în mînă cu educaţia pe care i-aş oferi-o în familie şi instituţional. În schimb, l-aş feri de unele ziare de calitate, cu adevărat nocive.
Bibliografie: Legea privind combaterea pornografiei pe Internet – oare se intelege ce se reglementeaza ?
Dezvoltarea sexuală firească include consumul pornografiei?
Aşa spun psihologii.
Din cîte mi’aduc eu aminte, explicația psihologilor e ceva mai complexă. Iar simplificarea de față „dezvoltarea sexuală firească include consumul pornografiei” suna aproape a îndemn „lăsați copiii să consume pornografie (pe internet)”. Nu cred totuși că asta ți-a fost intenția.
Decat sa afle ei singuri ( si poate denaturat) mai bine le-o spui tu usor usor inainte cum se mananca si ce-i cu sexul.
Evident, e o simplificare deoarece nu acesta era subiectul articolaşului meu. Şi evident, consumul în exces poate dăuna sănătăţii mintale şi sexualităţii. Şi evident, este vorba despre un copil educat, care ştie să discearnă singur între bine şi rău.
Nu la exces mă gîndeam. Unul din efecte este că acrobațiile sexuale care constituie marea masă a pornografiei pot fi luate drept o normă pe care tinerii se simt obligați să o respecte, iar daca nu pot, pentru că asta nu se poate oricînd, oricum și de către oricine, atunci apar probleme de comportament, stimă de sine, potență și alte asemenea. Toate astea se pot întîmpla foarte bine și fără consum în exces. Copil educat, da, dar chestia asta trebuie să-ți reușească mai întîi…
Hm, deci tu-mi sugerezi să nu am copii, mai bine? Bună idee.
*G* Dacă asta e soluția ta, n-am să te contrazic. Dacă e să-ți sugerez ceva, rămînînd pe cît posibil la subiect, atunci ți-aș sugera să te gîndești mai bine la problema pornografiei și, dacă e vorba de „așa spun psihologii”, ți-aș mai sugera să vezi mai degrabă ce scriu ei decît ce spun unii și alții că au scris. Mă gîndesc aici la două experiențe proprii: după ce am auzit și eu (mai mult la mîna a doua) ce spun psihologii despre două teme mult discutate (dreptul de adopțiune al cuplurilor homosexuale și integrarea țiganilor), m-am hotărît să citesc – și asta personal. A fost extrem de interesant. Și nu în ultimul rînd au ieșit din asta niște articole de blog care au trezit și interesul altora. Dacă vrei, putem pune la cale împreuna o asemenea acțiune pe tema pornografiei în contextul educației copiilor. Ce zici?
Am citit în liceu şi cu ocazia unei lucrări de licenţă realizate pe această temă de către o absolventă. Am ocolit cu graţie lucrările teologilor, cu accente clar subiective.
Nu vreau să ridic la rang de dezbatere subiectul ăsta. Mi se pare însă că, în lipsa unei educaţii sexuale în şcoală şi în familie, pornografia este de un real ajutor pentru adolescenţi. Ea ne-a însoţit în istorie de mii de ani, asemeni homosexualităţii, furtului şi impozitelor.
Probabil că i-a însoțit pe unii și pe alții de-a lungul istoriei, dar, din cîte mi’aduc aminte, pornografia a fost întotdeauna ținută sub cheie într-un fel sau altul. Să susții că este de un „real ajutor pentru adolescenți” în lipsa unei educații sexuale adecvate, mi se pare o afirmație foarte îndrăzneață și tare aș vrea să aflu pe ce se bazează. Dar în fine, dacă refuzi provocarea, nu insist.
Hai să zicem că e un surogat de educaţie, în lipsa celei oferite de părinţi şi de şcoală. Cam cum e Nicorette pentru fumători.
Salut, mi-a captat interesul discutia voastra, pentru ca si mie mi-ar placea sa traiesc intro asemenea tara, in care informarea sa fie cu adevarat libera, dar nu neaparat in sensul in care se refera la orice fel de non-valori, ci la o informatie calitativa. Eu cred ca, desi poate nu trebuie ridicata la rangul de dezbatere, pornografia de pe net si nu numai e un subiect delicat care nu poate fi neglijat usor, si e lesne de inteles de ce (nu numai uitandu-ne la statistici, ci si dintro apreciere de bun simt), din punctul meu de vedere, prin prisma prejudiciilor morale ce le aduce unei societati si asa denaturate, consumeriste, superficiale, in care totul se vinde, fie pe fata, fie prin tot felul de subversiuni. Nu cred ca „posteritatea” prostitutiei, homosexualismului, vulgarului poate fi folosita ca scuza pentru o situatie actuala in care obisnuitul se vinde la pachet cu sexul. Suntem oameni, ce-i drept, ne-am nascut cu metehne, dar avem, slava Domnului, si constiinta si un suflet..sau..?! Adolescentii de azi nu mai stiu sa separe binele de rau, intrucat in definitia binelui se autoinclude vulgarul, nonvaloarea mascata de etichete, apoi competitivitatea pentru putere, viteza cu „valoarea adaugata” inclusa, s.a. Cred ca exista granita foarte subtila intre o educatie buna/ pshilogie corecta si una care pica in denaturat. Nu stiu daca toti pshihologii sunt buni parinti asa cum nu stiu daca toti parintii sunt buni pshihologi si nu cred, deasemenea, ca tot ce spun ei e adevarat. Si nu cred ca poti sa faci un copil sa inteleaga lucrurile prin prisma unui adult, cand vine vorba de mai multa cunoastere decat e el in stare sa duca. Cred ca e valabil si pentru un adult, e una din „metehnele” omului, aceea ca prea multa cunoastere -dauneaza grav sanatatii…replica noastra preferata in ultimii ani. Din pacate, si prostia a devenit surogat pentru educatie. Ceea ce nu-i da neaparat legitimitate. Nicorette e o prostie, eu vad in continuare mucuri de tigara pe strada.