Veche tipologie de pasageri aerieni autohtoni 2


(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)

Nu credeam că mai există. Mă gîndeam că a fost doar o etapă în devenirea noastră post-decembristă. Mă iluzionam că am intrat în UE cu tot cu educație și mentalitate, nu numai cu buletinul. Credeam că nu mai avem bani ca pe timpuri, că acum avem alte idealuri decît viscerala recunoaștere socială în spațiu restrîns.

Cu toate acestea… românul de avion a reapărut! Vă jur, înainte de zborul ăsta de la Amsterdam la București, n-am mai văzut atotputernicia lui de prin 2000 și ceva. Dar au fost cu toții acolo, ca un Best Of al Liniilor Aeriene Grobiene, ca un „thank you” la Oscar-urile educației primare. Pe vremuri, românul de avion aplauda la aterizare, asemeni celebrării unei exprimări biologice precum flatulația. Acum s-a rafinat: grohăie, furnizează stres, își declară diletantismul și semidoctismul în gura mare.

În zborul KLM 1379, a fost:

  • Românca ce participase la Berlinală, dar nu știa cine ce a cîștigat. „Uite că n-am apucat să prind un net pe aeroport înainte de plecare”. Era o producătoare de filme din România. A mîncat la Berlin la un restaurant etiopian cu o seară înainte. A calificat daneza „olandejilor” de la KLM drept „o engleză cu accent german”. A vorbit tot zborul cu tipul de peste un loc de ea. Cel din mijloc, care era cu ea, a scos maximum 20 de cuvinte pe gură timp de 3 ore.
  • Doamna de la săgeata anterioară. Și-a primit sandvișul învelit în tortilla (foarte bun, de altfel, deși mîncasem înainte de îmbarcare!), dar și-a exprimat dorința de a mai primi unul în intervalul ABC de scaune, după care a trecut la însoțitoarea de bord. A observat „privirea lungă” pe care olandeza i-a aruncat-o, dar „nu compania plătește” pentru acel bilet de avion, deci două tortille x ceva dolari = profit și stomac asigurat.
  • Românul care cere două băuturi alcoolice în loc de mîncare și băutură nealcoolică. Ah, vremurile în care Air France oferea șampanie la decolare au trecut, dar noi suntem aproape la fel! Omul a zis că nu mănîncă, dar bea. A primit două sticloanțe de vin roșu, deci 500 ml de adrenalină la 10 km altitudine. Hold the sandwich, please!
  • Plimbărețul berărist. Domnul care a cerut o bere și, după ce a constatat că ea e la deplorabilul 250 ml, a compensat lipsa plăcerii prin socializarea în grupul mic. Deci, clic-clac la centura de siguranță și vilegiatură, nene! A ajuns de la rîndul 10 la rîndul 25 în vreo 20 de minute. N-a încurcat decît două cărucioare de servire a mesei.
  • Eternul nemulțumit. A mîncat a sa tortilla, a băut al său „white wine”, exact cum a cerut. A returnat însă desertul, o amărîtă de prăjitură ambalată în plastic, știți, cum se practică azi. Doamna olandeză, fals-sinceră, l-a întrebat dacă nu i-a plăcut (doh!). El a dat din cap cum fac bulgarii cînd vor să spună „da”. Nu-i plăcuse întrebarea.
  • Duty free-istul. N-a fost zbor la care românii să nu sară cu cardul. Ce criză? Aiurea! Și-au cumpărat avionașe de plastic, ceasuri, ochelari. Dă-i cu cardul în timp ce mesteci mulțumit tortilla!

[box type=”info” style=”rounded” border=”full”]Am scăpat de aplauzele de la final. M-am bucurat de timpul de zbor, suficient cît să fac frumosul montaj despre garda regală din Copenhaga. Am cugetat strîmb, pentru că nemulțumitul din dreapta fusese moleșit de cei 500 ml de atenție olandeză. Am găsit refugiu în umărul jumătății din stînga.


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 gânduri despre “Veche tipologie de pasageri aerieni autohtoni

  • krossfire

    Sa nu uitam de omul care se joaca cu mobilul de la decolare la aterizare. Desigur, regula spune sa nu emiti semnal wireless sau 3G si sa ai dispozitivele digitale inchise in timpul decolarii si aterizarii. Nu te omoara nimeni daca te joci pe o tableta, sau chiar pe un telefon in ”airplane mode”. Eu in schimb l-am vazut pe un nene care se chinuia sa trimita SMS-uri prin roaming. La atentionarea stewardesei, omul a replicat cu: ”I don’t make call, I just SMS” (citat exact, in engleza balcanica).