(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)
La metrou, mă abordează un bărbat de vreo 70 de ani: e veteran, a fost rănit, are pensie mică, vrea un ajutor pentru medicamente. I-am spus că sunt profesor, mi-a tăiat statul din salariu, am nevoie de bani pentru chirie. Mi-a urat o viață frumoasă (un blestem, știu).
La o terasă, se oprește un preot cu barbă lungă și albă și mîini fine. Cere o bere la sticlă și o roagă pe vînzătoare să-i învîrtă dopul de la Ursus-ul de 330 ml, pentru că el n-a mîncat și n-are putere. Ca să dea mărunțișul reprezentat de costul berii, se caută sub sutană. Scoate vreo opt sau nouă foi de 10 lei, pînă găsește una de 5 lei, pe care o pune pe tejghea. Da, de sub sutană scoate sute vechi pentru a plăti o bere nouă.
[box type=”alert” style=”rounded” border=”full”]Cum vine asta? Statul îmi mărește salariul cu 8% la Paștele cailor. Se numește mărire atunci cînd dai înapoi 8% din cei 75% furați? E ca reducerile de la magazinele de haine: mărim prețurile, apoi facem discount-uri.
„Măririle”-s una, dar înca mai e treaba aia cu indemnizațiile limitate la 30%. Aia pute rău pentru ăștia care-avem salariu mic de tot și obișnuiam să luăm salariul propriu-zis din indemnizații.
I don’t do indemnizații, I do salariu.
Salariul de bază ajunge de chirie, întreținere, atît. La mine, cel puțin. Tot restul erau indemnizațiile. Acum am voie să mănînc de maxim 30% din chirie+întreținere. :)
Mie-mi ajunge de pîine, am 1.300 de lei. Voi lua niște decizii.
Viitorul e peste gard…distanța de gard nu contează, cît timp e peste.
Acest povestiri sunt create de tine sau genul de povesti vazute si necrezute?
Nu de alta dar faza cu preotul mi se pare putin exagerata.
Asta am văzut eu, dar nici nu e relevant dacă sunt adevărate sau nu, pentru că nici eu nu pot demonstra, nici tu nu poți acuza.
Faza cu preotul era la autoservirea de la Sf. Gheorghe, unde întoarce tramvaiul 21.