Parastasul ca eveniment de PR 7

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 6 min)

La cîte parastase am avut în familie, cred că pot emite niște păreri avizate despre acest ritual de trecere la ortodocși. Parastasul este unul dintre cele mai serioase evenimente și el trebuie pregătit din timp și gestionat după un plan de PR bine pus la punct. Și pentru că tocmai a fost parastasul suprem, cu ocazia înmormîntării lui Isus, hai să vorbim puțin despre asta.

Comunicarea pentru parastas trebuie să înceapă din momentul în care a murit persoana. Spre deosebire de alte evenimente, aici cel mai potrivit om pentru a organiza este cea mai apropiată persoană de decedat: soțul/soția, iubitul/iubita ș.a.m.d. Este un eveniment complex, cu o mulțime de fațete și simpla organizare a acestui ritual va ține persoana respectivă și pe altele într-o stare ce nu le va permite să jelească. Este singurul lucru util al parastasului ortodox. În rest, este vorba de cheltuială, de bani dați fără să primești chitanțe sau bonuri de casă.

Comunicarea pre-parastas

Cea mai importantă parte a parastasului este paranghelia: mîncare și băutură. Din nefericire, totul trebuie avizat de popă, de aici și costurile destul de mari. Nu ezita însă să investești în partea de organizare și nu face rabat de la calitate. Iată cîteva sfaturi pentru această fază:

• Cînd inviți oamenii la parastas, invită-i nominal. Nu folosi un plural vag, pentru că va veni toată familia.
• Nu spune cît a costat meniul. Asta nu e nuntă, nu va fi cu dar la sfîrșit. Dacă spui prețul și acesta e mic, se va spune că n-ai ținut la mort. Dacă e mare, se va spune că i-ai moștenit averea și ai început deja să o toci.
• Informează-te despre ce vrea popa. Sunt popi care stau la masă pînă la final, alții stau la început, alții deloc. Toți însă vor pachet. Ultimul tip de popă este cel mai costisitor, pentru că va dori și pachet și bani și cine știe ce alte avantaje.
• Unii invitați te vor întreba cît de departe e restaurantul de cimitir. Dacă e departe, vor veni direct la restaurant. Dacă e aproape, vor fi primii la masă, cînd popa încă mai dă cu cadelnița prin cimitir. Ca să eviți, spune-le că este „destul de aproape”.

La parastas

După cum se știe, dacă faci parastasul la restaurant, tot ai de cărat băutura și alte mici lucruri. Cei de la restaurant se pricep cel mai bine la încasat banii și, pe locul doi, la pregătit felurile de mîncare.

• Dacă mai sunt parastase în același timp, anunță invitații că au de așteptat. Nu ceda rugăminților de a primi la pachet meniul, spune-le că nu mai sunt caserole.
• Partea nasoală e că nu poți începe să mănînci pînă nu sfințește popa mîncarea și băutură. Uită-te cu dojană la cei care ciugulesc din farfurie o măslină sau care se hidratează cu o țuică înainte de sosirea bărbosului în negru.
• Nu există porție în plus la parastas. Dacă oamenii spun că mîncarea a fost bună, asta înseamnă că mai vor. Răspunsul corect din partea ta este „Dzeu să-l / s-o ierte!”, cu o față cucernică și scapi de insistențe.
• Dacă parastasul e în perioada de post, folosim comunicarea de criză. Oamenii vor carne, nu vor accepta ciorba clară și tocana de ciuperci decît cu cantități ceva mai mari de alcool. După cum se știe, în postul ortodox se poate bea oricît alcool, pentru a potoli foamea.

La final, nu uita de kit-ul de plecare. El poate consta într-un pahar de plastic cu colivă, dar e bine să te gîndești la ceva mai consistent, pentru a preveni bîrfele de după. Sugerez colivă, colac și, evident, un pahar de țuică sau de vin, băut pe loc, înainte de ieșire.

Post-eveniment

A trecut iureșul, e momentul să încerci să recuperezi de la restaurant băutura neconsumată (rar mai rămîne așa ceva, dar încearcă) și să te pregătești de comunicarea în doi pași. Vei suna rude, pentru e evalua împreună cu ele succesul parastasului și ele îți vor spune ce reacții au fost după eveniment. Ca să știi la ce să te aștepți, iată cîteva reacții cu care m-am confruntat de-a lungul timpului:

• De ce l-ai invitat sau de ce nu l-ai invitat pe unul sau pe altul.
• De ce ăla a venit și cu soția, că ea nu-l cunoștea pe mort.
• Oare ăia doi s-au împăcat, de au venit împreună?
• Ciorba era rece.
• Tocana era de post.
• Țuica era slabă.
• Vinul era poșircă.
• Nu a fost destulă pîine pe masă.
• Nu ai plîns destul la cimitir / n-ai fost destul de vesel la parastas.
• Oare cît i-a dat popii?
• De ce i-a făcut direct de 6 luni parastas, nu avea bani și de celelalte?

Sper să vă ajute acest mic ghid. Parastasul trebuie abordat ca un eveniment serios, pentru care trebuie puși deoparte bani serioși. În afară de funcția lui terapeutică, parastasul ne aduce aminte de faptul că, indiferent ce se întîmplă, românilor le place să mănînce, să bea și să fie împreună.

Foto: Antena 3