(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 9 min)
Autorul face un slalom uriaș de la modul în care a apărut și a evoluat Internetul la felurile în care rețeaua ne afectează azi și ne va afecta în viitor modul de lectură, de reflecție, de exprimare a opiniilor. E-book-ul The Shallows. What the Internet Is Doing to Our Brain de Nicholas Carr este înțesat de istorie, cercetări științifice și experimente de mică și mare anvergură, păreri ale autorilor, criticilor și jurnaliștilor.
Ca să înțelegem cum ne influențează calculatorul, trebuie să aflăm cum a apărut și s-a transformat el și cum a dus la formarea Internetului. Iar el trebuie pus în contextul evoluției societății umane și al diverselor epoci iluministe, culminînd cu cea digitală, pe care o traversăm cu frenezie și grăbiți acum.
Nichola Carr va demonstra că nici înainte nu citeam cuvînt cu cuvînt, dar că acum această însușire de a putea lectura scanînd textul este rafinată și perfecționată grație tehnologiilor digitale. Iar acum lectura nu mai înseamnă doar citit.
Citim în grabă, citim pe sărite, nu citim
Internetul ne transformă în cititori mai nerăbdători decît în timpurile cînd cartea domina culturalizarea, dar ne poate face oarecum și mai deștepți. Acum putem face mai ușor conexiuni între documente, creații culturale, oameni și acest lucru are o influență importantă asupra modului în care gîndim și în care scriem.
Pentru generațiile actuale și cele ce vor veni, deja nu mai este logic și productiv să stai cu ochii într-o carte ore în șir și să citești liniar. În final, oricum memoria va stoca cele mai frapante lucruri sau elementele pe care le vei fixa cu ajutorul notițelor pe care ți le-ai luat pe parcursul lecturii. Ce utilitate mai are lectura liniară în epoca în care Internetul ne ajută să găsim orice citat, oricînd, de pe orice dispozitiv conectat, de orice mărime ar fi acesta? Aceste generații pun preț pe timp doar în sensul că el nu trebuie pierdut, dar nu au indicații foarte clare în ceea ce privește modul în care el poate fi cîștigat.
Noua generație de cititori ai lumii
Noii tineri nu mai citesc și nu vor mai citi cărțile integral și vor respinge textele care necesită concentrare, deoarece ei sunt schimbați în esența ființelor lor umane. Frazele acelor autori li se vor părea greu de înțeles, sintaxa alambicată, vocabularul prea complex. Cu toate acestea, vor avea impresia că au înțeles „esența” cărții, adică vor rămîne în memoria de lungă durată cu un set de fraze „best of” care asimilează o întreagă demonstrație a autorului, întinsă pe sute de pagini. Lectura profundă, cititul neîntrerupt inventat odată cu presa lui Gutenberg, va continua să slăbească în popularitate și va fi apanajul unei elite intelectuale bătrîne, unei generații ce va fi considerată vetustă și pe cale de dispariție.
Cititul nu va mai fi un act solitar, nu vom mai citi singuri. Vom citi conectați, sărind de la un paragraf la altul, întrerupîndu-ne de zeci de ori din lectura unui ecran de cuvinte, cu dorința de a copia și a lipi bucăți favorite în social media, de a stoca link-uri către elemente multimedia sugerate de cartea electronică, de a trimite e-mail-uri cu observații prietenilor, de a scrie pe blogul personal scurte texte inspirate de momentul lecturii acelui ecran.
În concepția reprezentanților acestor generații, lectura analoagă este unul dintre lucrurile care trebuie abandonate astăzi, deoarece tehnologia suplinește încetineala și greutatea înțelegerii unui text care se întinde pe sute de pagini în varianta imprimată. Acea minte calmă, focalizată pe un singur lucru, nederanjată de stimuli externi, este dată la o parte și este înlocuită cu o minte care știe să preia și să digere rapid bucățile de informații pe care le găsește online atunci cînd are nevoie.
Tehnologiile intelectuale
Internetul (și, prin extensie, calculatorul, indiferent de forma lui) face parte din a patra categorie de tehnologii:
- Plugul, acul, avionul cu reacție – obiecte care ne prelungesc și ne amplifică puterea fizică, dexteritatea, rezistența.
- Microscopul, amplificatorul audio – lucruri care ne potențează simțurile.
- Pilula contraceptivă, porumbul modificat genetic – invenții care reformează natura, în așa fel încît aceasta să ne servească mai bine.
- Harta, ceasul, calculatorul – tehnologiile intelectuale, cele care ne ajută să gîndim și să creăm mai bine.
Internetul, asemeni altor tehnologii intelectuale, a fost creat fără a se ține cont de etică. Nimeni nu știa atunci ce implicații va avea rețeaua asupra minților și comportamentului nostru. Atunci nu se dorea decît crearea unei vaste rețele de calculatoare, prin care cunoașterea să fie pusă la comun și îmbogățită.
Harta și ceasul au schimbat limba, au sugerat noi metafore care să descrie fenomene naturale. Alte tehnologii schimbă vocabularul, dicția și sintaxa. Acestea sunt „efectele secundare” ale invențiilor noastre. Din cauza Internetului vorbim laconic, folosim un limbaj tot mai simplu, comunicăm tot mai puțin față în față. Internetul ne atrofiază calități pe care le-am stăpînit mii de ani, dar ne conferă însușiri ce se apropie de supraomenesc: coordonare optimă gestuală, atenție distributivă complexă, capacitatea de a sintetiza rapid informații de naturi diferite.
Lumea noastră este pe cale să se schimbe iremediabil. Ne îndepărtăm treptat de lumea cuvîntului imprimat pe hîrtie, ba chiar de cea a textului și ne apropiem cu pași mari de lumea sintezei informațiilor de tot felul. Revoluția digitală se apropie de apogeu și Internetul este alegerea noastră supremă de mediu de stocare și transmitere a moștenirii culturale. Lumea nouă va rămîne o lume alfabetizată, culturalizată, dar nu ne mai putem întoarce la lumea oralității, așa cum nu ne mai putem întoarce la lumea în care timpul nu era măsurat, din moment ce acum avem ceasul.
Cartea s-a schimbat
Avem la dispoziție bibliotecile lumii. Putem citi online aproape orice, putem cumpăra e-book-uri, sinteze, pachete informaționale despre cărțile știute și neștiute. Cartea există în continuare pe Net, dar Netul a absorbit cartea și a transformat-o. Nu mai avem doar textul, ci avem infografii, link-uri, adnotări, componente sociale, instrumente de căutare în conținut. Aceste transformări duc și la alterări ale modului în care folosim, experimentăm și înțelegem conținutul. Nu doar citim o carte online, ci absorbim un conținut și nici o lectură a unui cititor izolat nu seamănă cu cea a altuia, din alt colț al lumii, din alt timp și care folosește un dispozitiv diferit de conectare la rețea.
Pînă și biblioteca din viața palpabilă de azi s-a transformat: în centrul ei nu mai este sala de lectură, ci sala calculatoarelor, acolo unde „cititorii” vin să se conecteze. Acest lucru poate însemna și lectură, dar experiența bibliotecii este acum mai complexă, mai variată, nu mai constă în cititul liniar al paginilor din hîrtie.
O carte despre cum percepem azi cartea
Volumul este o incursiune tulburătoare în istoria omului ca ființă culturală, generatoare de invenții care au schimbat radical lumea. Veți înțelege din această carte de ce nu mai avem răbdare să citim, să ne ascultăm, să transmitem în mod fidel ceea ce observăm și simțim. Cu toate acestea, nu este o carte pesimistă, ci o radiografie dură a lumii de azi, pe care noi am construit-o și pe care noi o schimbăm zi de zi, cu fiecare click, apăsare de tastă, cu fiecare gest cu degetul pe ecranul tactil și cu fiecare comandă vocală.