(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 4 min)
Probabil ați aflat destule detalii despre cazul bloggeriței australiene care a mințit că este bolnavă de cancer, pentru a-și promova și a strînge bani pentru o aplicație care oferea sfaturi practice și rețete de gastronomie sănătoasă. Și probabil v-ați întrebat de ce a făcut ea asta.
Bolnava închipuită
O caracteristică des întîlnită a depresiei este atragerea atenției. Depresivii au nevoie constantă de confirmare din partea semenilor, din cauza nivelului scăzut de încredere în ei înșiși (cauzele acestui nivel scăzut sunt diverse). Se poate atrage atenția prin gesturi mici, prin creație artistică, prin gesturi extreme etc. În cazul lui Belle Gibson, a existat și o tendință de a minți constant.
Sindromul Münchausen se manifestă prin inventarea unei boli, iar persoana încearcă să atragă atenția asupra „suferinței” sale. Deși la Belle sindromul nu se manifesta prin gesturile extreme – injectarea de fecale în sînge, ingerarea de alimente stricate etc. -, el probabil era prezent într-o mică măsură. În legislația românească, este menționat Sindromul Münchausen Indus (SMI) sau SM prin transfer, care se manifestă prin faptul că părintele inventează la copil o boală, pentru a încerca să-i aplice un tratament și să-l ducă la consultații la medic. De obicei, SMI apare la mamele care rămîn singure și la care apar manifestări ale anxietății:
Sindromul Munchausen prin transfer reprezintă crearea artificială de către părinte (de regulă, mama) a unei boli a copilului; boala este indusă prin administrarea voluntară a unor medicamente sau substanţe ori prin susţinerea existenţei unor simptome la copil care nu au fost niciodată confirmate de către specialişti. În ambele cazuri, părinţii solicită medicilor numeroase investigaţii medicale sau chirurgicale, victimizând repetat copilul. Orice semn funcţional poate fi invocat de către părinţi pentru a obţine investigaţii şi proceduri dureroase şi intruzive pentru copil.” (Lege5.ro)
Pînă la urmă, Belle Gibson nu a făcut și nu și-a făcut rău, dar a dezamăgit prin minciunile ei. Cazul ei rămîne un mister, mai ales că Sindromul Münchausen este foarte rar și încă puțin cunoscut.
Anxietatea se vindecă online
Răspunde-ți în minte cu note de la 1 (deloc) la 5 (extrem de mult) la următoarele autoevaluări:
- Îmi e teamă să vorbesc cu oameni în poziții de autoritate.
- Mă sperie cînd sunt criticat.
- Mă îngrijorează că transpir în fața oamenilor.
- Mi-e teamă să fac ceva cînd se uită oamenii la mine.
- Sunt stresat cînd tremur în fața altora.
Dacă ai răspuns cu minimum 3 la majoritatea dintre aceste afirmații, este posibil să suferi de anxietate socială, adică teama de a intra în contact cu oamenii. Fă-ți tot testul la Joyable, un site care oferă un program de reabilitare bazat pe coaching și sarcini.
Start-up-ul îi aparține lui Peter Shalek, care mereu a vrut să fie psiholog, dar a ajuns să fie investitor în online. El crede că Joyable poate vindeca anxietatea pentru că terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cea mai indicată în acest caz. Ideea de bază este că nu situația te face anxios, ci modul în care interpretezi tu acea situația. Cu alte cuvinte, „totul este doar în mintea ta”, nu în realitate. Site-urile care folosesc TCC sunt tot mai populare în Europa și Australia.
Persoanele care ajută nu sunt psihologi, ci coach care au trecut prin instruire. După ce unul dintre ei vorbește cu „pacientul” la telefon 30 de minute, există trei faze:
- Pacientul este educat despre modul în care TCC abordează anxietatea socială;
- Clientul este învățat să recunoască gîndurile anxioase și să le analizeze (faza cognitivă);
- Pacientul trebuie să îndeplinească diverse activități zilnice, în viața de zi cu zi (faza comportamentală).
A si castigat ceva bani prin minciunile ei, nu numai simpatie, cam aia cred ca a fost marea problema.
Da, este investigată pentru asta, mai ales că are antecedente.
Mai important e si unde ar fi trebuit sa mearga banii aia si in numele cui au fost colectati (pe undeva pe la mijloc, niste bolnavi de cancer nu au fost ajutati).