(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 1 min)

Chiar în primele zile după avarie, din biblioteci au dispărut cărțile despre radiații, despre Hiroshima și Nagasaki, chiar și despre röntgen. Circula un zvon că este un ordin al conducerii, ca să nu se stârnească panică. Doar era pentru liniștea noastră. Apăruse chiar și o glumă, că dacă Cernobîl ar fi explodat la papuași, toată lumea s-ar fi speriat, mai puțin papuașii. Nici o recomandare medicală. Nici o informație. Cine putea făcea rost de tablete de iodură de potasiu (în farmaciile din orașul nostru nu erau, se aduceau de undeva, pe sub mână). Se întâmpla să ia oamenii câte o mână de asemenea tablete și să dea pe gât un pahar de spirt. Salvarea le făcea spălături.

(“Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor” de Svetlana Aleksievici)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.